Viena-Palatul Schonbrunn-partea a II-a

 

VIENA - PALATUL SCHONBRUNN -

PARTEA a II-a

 

 

In acest articol va prezint Palatul Schönbrunn din Viena, partea a II-a (interiorul palatului).

 

 

Daca doriti mai multe informatii despre Palatul Schönbrunn din Viena, partea I (istoricul si exteriorul cladirii), le gasiti aici.

 

Interiorul Palatului Schönbrunn

 

Palatul Schönbrunn are 1.441 de incaperi, din care se viziteaza 45, apartamentele de stat si camerele lui Franz Josef si ale Elisabetei (Sisi). Interiorul in stil rococo al apartamentelor de la Palatul Schönbrunn eate mult mai somptuos decat apartamentele mai degraba sobre de la Palatul Hofburg. Camerele private ale Imparatului Franz Josef si ale Imparatesei Elisabeta sunt mai putin elaborate si au mai putine decoratiuni. Imparatul isi tinea audientele in Camera Walnut, care si-a luat numele dupa panourile din lemn in stil rococo.

 

In Sala Oglinzilor a Palatului Schönbrunn a concertat Mozart, copilul-minune care avea pe atunci 6 ani. In Cabinetul Chinezesc Rotund, Maria Tereza isi tinea consfatuirile sale secrete cu Cancelarul de Stat, Principele Kaunitz. In Camera Vieux Lacque, Napoleon a dus tratative, iar in Salonul Chinezesc Albastru Imparatul Carol I a semnat in anul 1918 renuntarea sa la tro, care a insemnat sfarsitul monarhiei.

 

Camera Milioanelor, placata cu panouri din lemn de trandafir si decorata cu miniaturi pretioase din India si Persia se numara printre cele mai frumoase incaperi in stil rococo. In Galeria Mare a avut loc Congresul de la Viena in anii 1814 - 1815.

 

Fotografiatul este interzis in interiorul Palatului Schönbrunn, cu exceptia Galeriei Mari si Galeriei Mici. Nu se poate fotografia cu stick-ul de selfie, deoarece exista riscul de a lovi alti vizitatori, asa cum ne-au explicat.

 

Aripa centrala

 

Cele trei Camere Rosa dateaza din anii 1760 si reprezinta o unitate formata dintr-o camera mare si doua mici. Ele au fost denumite astfel dupa pictorul Josef Rosa, cel care a executat cele 15 picturi mari peisagiste inserate in lambriurile peretilor, facute la comanda imparatesei Maria Tereza.

 

Primul, din stanga usii din Marea Camera Rosa, infatiseaza Castelul Habichtsburg din regiunea elvetiana Aargau (locul de origine al dinastiei Habsburgilor) ca ruina idealizata. Acest tablou a fost realizat, probabil datorita interesului Mariei Tereza pentru istoria dinastiei de Habsburg.

 

Celelalte tablouri reprezinta peisaje idilice de rauri si munti cu stafaj taranesc, cu turme de capre si oi care se odihnesc. In alegerea acestor motive trebuie sa-si fi spus cuvantul nostalgia omului de la Curte pentru o viata simpla in Arcadia.

 

In Marea Camera Rosa, in decorul destucatura care are rocaille incarcate, sunt integrate diferite instrumente muzicale, ceea ce indica faptul ca aceasta incapere a fost folosita si ca sala de muzica. Aici se afla portretul imparatului Francisc I Stefan, inconjurat de diferite obiecte de colectie, care reflecta interesul acestuia pentru arta si stiintele naturii.

 

In cea de a doua Camera Rosa, vizitatorilor li se ofera vedere asupra asa numitei Scari Kaunitz, care ii oferea accesul la Etajul Nobil cancelarului de stat Wenzel Anton, conte de Kaunitz, care, in calitate de consilier apropiat al imparatesei Maria Tereza, locuia la etajul de deasupra.

 

Camera Felinarelor are usi incadrate in marmura de pe vremea imparatului Josef I. Aici se aflau lampagii purtatori de felinare care luminau drumul imparatilor si suitei acestora de la Curte in vremurile de dinaintea electrificarii.

 

Galeria Mare

 

Galeria Mare din centrul palatului are o lungime de 43 de metri si o latime de aproape 10 metri si constituia un cadru ideal pentru evenimentele de la Curte. Aici se organizau baluri si receptii in stil mare, precum si mese festive. Imparatesei Maria Tereza ii placeau nespus petrecerile, in special sarbatorirea zilelor onomastice ale membrilor familiei, la care programul cuprindea de multe ori, pe langa bal si spectacole de teatru, precum si spectacole de dans ale copiilor ei.

 

In viata cotidiana de la Curte, aceasta sala uriasa servea si ca antecamera: aici trebuiau sa atepte vizitatorii, pentru a putea fi lasati sa intre in audienta la cuplul imperial, in aripa de est. De la proclamarea Republicii, pe 12 noiembrie 1918, Galeria Mare a continuat sa fie folosita pentru receptii si organizarea de concerte, conform traditiei. Aici a avut loc, pe data de 3 iunie 1961, legendara intalnire dintre presedintele american J.F.Kennedy si seful statului sovietic N.Hrusciov.

 

Decoratia de structura in alb-auriu, oglinzile inalte de cristal si frescele de pe tavanul Galeriei Mari sunt o opera de arta: o sala festiva in stil rococo, care se numera printre cele mai grandioase din cadrul arhitecturii europene de palat si care a fost realizata intre anii 1755 si 1761 de catre Nikolaus Pacassi in colaborare cu pictorul Gregorio Guglielmi stucateurul Albert Bolla.

 

Sala are deschideri intre pilastri, prin arcuri rotunde inalte spre Curtea de Onoare, iar in partea opusa, prin arcade, spre Galeria Mica; intre ele se afla oglinzi cu rame aurite. Decorul somptuos de sgtucatura aurie pare ca mascheaza pretutindeni linia de delimitare dintre perete si tavan, iar ghirlande de flori aurii si console plutitoare fac trecerea spre bolta tavanului, care este impodobita de fresce in cobinatie cu trofee sculptate si motive heraldice.

 

Frescele de tavan ale pictorului italian Guglielmi infatiseza reprezentari alegorice, care fac referiri explicite la situatia politica, militara si economica si in prezentare au fost introduse si personaje reale, cum ar fi cuplul imperial.

 

Fresca de tavan din mijloc, care dateaza din anul 1760 infatiseaza bunastarea monarhiei sub domnia Imparatesei Maria Tereza, in ciuda razboiului cu Prusia aflat in plina desfasurare in acea perioada. Imparateasa troneaza in centru, impreuna cu Imaparatul Francisc I Stefan si sunt inconjurati de virtutile personificate Prudentia, Fortitudo si Justitia. In jurul acestui grup sunt dispuse reprezentarile alegorice ale regiunilor coroanei Imperiului Habsburgic cu bogatiile lor, intre care pluteste Mercur, zeul comertului, ca o legatura intre cele divine si cele pamantesti.

 

Fresca din partea de vest, care a fost realizata un an mai tarziu, reprezinta o alegorie a pacii si prezinta dezvoltarea regiunilor coronei, cu ajutorul Concordiei (Armonia) aflata la zenitul frescei, care este inconjurata de Abundantia si Pax (Abundenta si Pacea).

 

Fresca din partea de est, care reprezinta o alegorie a razboiului, a fost tinta unei bombe in aprilie 1945, in ultimele zile ale celui de Al Doilea Razboi Mondial si a fost refacuta in anii 1947/1948. In centrul frescei sta zeul razboiului, Marte, pe un cal alb, iar sub el este Minerva, zeita artei razboiului. Ea troneaza, de asemenea, ca patroana protectoare asupra unei ore de instructie de la Academia Militara din vremea Impaartesei Maria Tereza. Sunt prezentate armele infanteriei, cavaleriei si artileriei.

 

Iluminarea initiala cu numeroase lumanari din ceara care iluminau Galeria Mare din candelabre poleite a fost inlocuita in anul 1901 cu o instalatie electrica cu un total de 1.104 becuri.

 

Galeria Mare, in urmatoarele 24 fotografii.

 

Fresca din Galeria Mare

 

Fresca din Galeria Mare

 

Galeria Mica

 

Galeria Mica a fost amenajata cu un an inainte de Galeria Mare si a fosat folosita in timpul Imoaratesei Maria Tereza pentru festivitati de familie in cerc mai restrans. Se crede ca fosta rama decorativa a peretilor din marmura de culoare alb-rozie a fost inlocuita inca din anii 1770 cu o rama alba poleita, care a fost ornata cu decoratiuni bogate de stucatura alb-aurii, care se pastreaza si astazi.

 

Fresca de tavan, care a fost executata, de asemenea de Gregorio Guglielmi, nu a fost afectata de aceste modificari. Aceasta frescelui a este, de asemenea o reprezentare alegorica, si anume glorificarea domniei intelepte si blande a Casei de Habsburg din Austria.

In centrul frescei se afla Aeternitas (Nemurirea) care poarta cununa eternitatii, tinnd coroana arhiducelui deasupra unui cocor alb tinut de Chronos. La picioarele ei, in centru, se afla Marte, zeul razboiului. Sub mantia lui protectoare se afla lupoiaca cu gemenii, impreuna cu emblema S.P.Q.R., care indica originea romana a imperiului si care sugereaza ca Francisc I Stefan era imparatul Sfantului Imperiu Roman de Neam German.

 

In partea ingusta din dreapta este infatisat un barbat care poarta o cununa de lauri, ca personificare a Sfantului Imperiu Roman, cu coroana imperiala, sceptru, globul cu cruce, steagul imperial si lana de aur, caruia un geniu inaripat ii arata Piatra Intelepciunilor. In partea opusa sunt reprezentate blandetea si spiritul de dreptate al imparatesei Maria Tereza prin Clementia ca personificare a blandetii, cu flacari pe frunte, care arata spre inscriptia "Regnum me comite(eri)t (iust)um" (Domnia mea sa fie justa); fata in fata cu ea troneaza Justitia, cu atributele sale, balanta si sabia.

 

Galeria Mica se deschide prin usi mari spre Marele Parter al gradinii cu vedere la Gloriette, care se afla pe culmea dealului Schönbrunn.

 

Galeria Mica, in urmatoarele 8 fotografii.

 

Fresca din Galeria Mica

 

Fresca din Galeria Mica

 

 

Cabinetele Est-Asiatice

 

De o parte si de alta a Galeriei Mici se afla Cabinetele Est-Asiatice, care au fost numite pana acum in mod fals Cabinetele Chinezesti; dintre ele, doar cel rotund din partea dreapta este chinezesc, prin originea portelanurilor. Cabinetul din partea stanga a aripii de est trebuie numit Cabinetul Oval Japonez.

 

Este vorba de doua incaperi cu un caracter intim pronuntat, care au fost utilizate cu drag de Maria Tereza ca saloane pentru discutii intime si pentru jocurile de carti. Inainte de decorarea cu obiecte chinezesti, camera rotunda a fost folosita si ca sala mica de conferinte, in care avea loc asa-numita "Table de Conspirtaion": conferinte secrete, la care participantii erau serviti cu mancare si bautura din incaperea de dedesubt de la parter, cu ajutorul unei mese mobile, fara a fi deranjati sau ascultati de servitori.

 

Ambele cabinete au fost amenajate in jurul anilor 1755/60 cu obiecte de arta chinezesti din cele mai scumpe si dovedesc atractia si admiratia specifice primei perioade a secolului al XVIII-lea pentru obiectele lacuite din Orientul indepartat, tapeturile din matase si portelanurile din China si Japonia, care au dominat din ce in ce mai mult cultura decoratiunilor interioare a printilor europeni.

 

Maria Tereza a iubit si ea aceste obiecte de arta chinezesti, care au fost amplasate in mai multe incaperi de la Palatul Schönbrunn. Cabinetele Est-Asiatice au peretii placati cu alb si impodobiti cu ornamentatii bogate rocaille aurite. Intre oglinzi sunt inserate panouri lacuite chinezesti de diverse marimi si forme, pictate cu peisaje, flori si pasari. Din ramele aurii apar deodata console mici, pe care sunt asezate statuete, vaze si alte vase din portelan, despre care se poate afirma cu certitudine ca provin din China sau Japonia.

 

Sunt de remarcat si corpurile de iluminat poleite cu aur, in stil rococo, care provin din aceeasi perioada, cu farfurioare pentru lumanari si dulii din email, precum si pardoselile scumpe din diferite specii exotice si indigene de lemn cu incrustatii deosebit de rafinate.

 

Numai Cabinetul Est-Asiatic Oval era deschis, dar nu se putea intra inauntru.

 

Cabinetul Est-Asiatic Oval, in urmatoarea fotografie.

 

 

 

Va urma....