Romania-Sinaia-Castelul Pelisor

ROMANIA - SINAIA -

CASTELUL PELISOR

Am vizitat Castelul Pelisor in iunie 2020. Cand am vizitat Castelul Peles, in iunie 2019, nu am mai intrat si la Pelisor. Din pacate, la Castelul Pelisor nu se vizita decat parterul si cateva camere de la etaj, cand am fost noi, din cauza pandemiei.

Daca doriti mai multe informatii despre Castelul Peles, le gasiti aici.

Programul de vizitare al Castelului Pelisor este de joi - duminica, de la 9.15 - 16.15, miercuri de la 11.00 - 16.15, iar luni si marti este inchis.

Pretul unui bilet de intrare la castel este de 20 lei, pentru pensionari pretul este de 10 lei, iar pentru elevi si studenti, pretul este de 5 lei.

Timpul de vizitare al castelului Pelisor este de jumatate de ora.

Castelul Pelisor este un palat de dimensiuni mici, construit pe domeniul Castelului Peles, in Valea Prahovei, la Sinaia. Castelul a fost construit la dorinta Regelui Carol I, ca resedinta a Principilor Mostenitori, Ferdinand si Maria.

Castelul Pelisor, fosta resedinta de vara a Principilor Mostenitori Ferdinand si Maria, a fost construit intre anii 1899 - 1902 si inaugurat un an mai tarziu, in anul 1903. Comanditarul castelului a fost Regele Carol I, iar principalul arhitect a fost cehul Karel Liman. Arhitectura exterioara a Pelisorului urmeaza trasaturile caracteristice ale stilului neo - renasterii germane, armonizandu-se astfel cu celelalte cladiri de pe domeniu, iar interiorul castelului a fost decorat conform gustului Principesei Maria, in stilul Arta 1900. Castelul Pelisor este singurul muzeu din Romania decorat in stilul Arta 1900.

Castelul Pelisor are 99 de incaperi, fata de Castelul Peles, care are 160 de incaperi. In Catelul Pelisor au crescut si copiii Regelui Ferdinand si Reginei Maria: Carol (viitorul Rege Carol al II-lea), Marioara (regina Iugoslaviei), Elisabeta (regina Greciei) si Nicolae.

Castelul Peles, in urmatoarele 7 fotografii.

Exteriorul Castelului Pelisor, in urmatoarele 3 fotografii.

Interiorul Castelului Pelisor

Principalele sali ale Castelului Pelisor sunt:

Salile de la intrare, in urmatoarele 9 fotografii.

Holul de onoare, rafinat prin simplitatea sa, este lambrisat cu casetoane din lemn de stejar. In acest hol se remarca luminatorul impodobit cu vitralii, element de arhitectura specific artei anilor 1900.

Holul de onoare, in urmatoarea fotografie.

Apartamentul Regelui Ferdinand

Apartamentul Regelui Ferdinand este compus din Cabinetul de Lucru si Dormitor.

In Cabinetul de Lucru mobilierul a fost realizat in stilul neo-Renasterii germane in Atelierele de Arte si Meserii din Sinaia. Unul dintre obiectele care atrag atentia in aceasta incapere este biroul de lucru. Acest birou a fost realizat pentru Regele Carol I in atelierul lui Martin Stohr, sculptorul Curtii Regale, decorat in stilul neo-Renasterii germane si sculptat in lemn de nuc. Panoul frontal este decorat cu trei casete sculptate in basorelief, care reprezinta resedintele regale de la Sinaia: Foisorul, in partea stanga, caseta din centru reprezinta Pelesul, iar cea din partea dreapta, Pelisorul.

Una dintre cele mai valoroase opere de arta, din punct de vedere artistic dar si memorialistic, o reprezinta manuscrisul pe pergament, in ferecatura de argint, care este expus in vitrina. Manuscrisul este creatia Principesei Maria si a fost oferit in dar Principelui Ferdinand in anul 1906, anul in care s-au celebrat 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I. Manuscrisul cuprinde poeme, scurte povestiri, cugetari, caligrafiate de Maria in limbile engleza, germana si franceza, precum si acuarele care reprezinta mai ales flori.

Cele 50 de file ale manuscrisului sunt prinse in ferecatura de argint, batuta cu pietre pretioase, realizata de argintarul Casei Regale a Romaniei, berlinezul Paul Telge. Cotorul manuscrisului poarta inscriptia: "Lui Ferdinand de la Maria - 1906".

Dormitorul este decoarat in stilul Art Nouveau, realizat in atelierele ebenistului Bernhard Ludwig. Mobilierul este din lemn de brad, vopsit alb, sculptat in meplat, cu un decor fin, floral. Pe noptiera se afla o lampa din sticla stratificata, semnata "D'Argental", si o compozitie statuara cu ceas, din antimoniu, realizata la sfarsitul secolului al XIX-lea, intr-un atelier european. Celelalte piese de arta decorativa expuse in Dormitor au fost lucrate la inceputul secolului al XX-lea in faianta glazurata policrom, in stil Arta 1900, in atelierele Rozenburg din Haga. Pastelurile, semnate de catre Antonio Argnani, artist italian de la inceputul secolului al XX-lea, il infatiseaza pe Regele Ferdinand si pe Regina Maria.

Apartamentul Regelui Ferdinand, in urmatoarele fotografii.

Cabinetul de Lucru, in urmatoarele 5 fotografii.

Manuscrisul

Ordinul Coroana Roamniei primit de Regina Maria

Dormitorul Regelui Ferdinand, in urmatoarele 3 fotografii.

Apartamentul Reginei Maria

Maria de Edinburgh

Maria de Edinburgh (29 octombrie 1875 - 18 iulie 1938), Printesa de Saxa - Coburgh - Gotha, s-a nascut la Eastwel Park din comitatul Kent - Marea Britanie, ca fiica a Ducelui Alfred de Edinburgh, al doilea fiu al Reginei Victoria a Marii Britanii si a Ducesei Maria, unica fiica a tarului Alexandru al II-lea al Rusiei si a Printesei maria de Hessen. Maria de Edinburgh s-a casatorit cu mostenitorul coroanei Romaniei, Ferdinand, in ianuarie 1893.

Maria de Edinburgh a fost incoronata la Alba Iulia alaturi de sotul ei, Ferdinand, pe data de 15 octombrie 1922. Coroana sa, lucrata din aur transilvanean, este incarcata de simboluri si a fost conceputa de pictorul roman Costin Petrescu, dar multe dintre idei i-au apartinut reginei, care a fost inspirata de arta bizantina. Coroana reginei este decorata cu pietre pretioase si motive florale, iar printre ele se afla si spicul de grau, care simbolizeaza fertilitatea si bogatia. Coroana este surmontata de crucea gamata, iar pe laterale sunt doua pandantive care reprezinta stemele Regatului Roman si ducatului de Saxa - Coburgh - Gotha. Regina Maria s-a stins din viata in Camera de aur a Castelului Pelisor, pe data de 18 iulie 1938.

Regina Maria a avut si o alta modalitate de afirmare a personalitatii, cea artistica. Creatia ei literara cuprinde povestiri, evocari, romane, volume memorialisteice, cum ar fi: "Tara mea", "Visatorul de vise", "O legenda de la muntele Athos", "Povestea unei domnite neascultatoare", "Ganduri si icoane din vremea razboiului" si "Povestea vietii mele". Lucrarile lietrare ale reginei au fost scrise in limba engleza si traduse in romana, cateva dintre traduceri apartinandu-i lui Nicolae Iorga.

Regina Maria a fost o pictorita talentata si a patronat o societate artistica, care i-a avut ca membri fondatori pe Stefan Luchian si Stefan Popescu. Societatea se numea Tinerimea artistica si a inclus, printre membrii sai, artisti plastici de valoare ai perioadei interbelice, cum ar fi Kimon Loghi, Samuel Mutzner, Elena Popea, Marius Bunescu, Costin Petrescu, Arthur Verona, Nicolae Vermont, Ipolit Strambu si altii. Opere ale acestor artsiti sunt expuse, in prezent in Castelul Pelisor.

Apartamentul Reginei Maria, suprapus celui al Regelui Ferdinand, reprezinta cea mai mare suita din castel si se compune din salon, anticamera, cabinet de lucru si boudoir.

Salonul aminteste, prin arhitectura sa interioara de arta brancoveneasca de la sfarsitul secolului al XVII-lea, cu plafonul boltit in ogive care se descarca pe coloane sculptate in piatra sau placate cu marmura si ferestre arcuite. Mobilierul Salonului a fost facut de Bernhard Ludwig la Viena, in stilul Secession si este din lemn de paltin lustruit natural. Tapiteria de culoare bej este ornata cu unul dintre motivele dragi creatorilor stilului "Arta 1900", floarea de iris. In prelungirea Salonului se afla Capela Reginei, loc de reculegere. Pe partea interioara a arcadei mari a Capelei este inscriptia scrisa in limba engleza veche care spune: "Lasa-ti necazurile afara si intra purificat inauntru", inscriptie care se repeta in arcadele mai mici ale ferestrelor. Pavimentul si peretii sunt placati cu marmura de Ruschita.

Anticamera Cabinetului de Lucru, separata de Cabinetul propriu - zis prin elemente de arhitectura neo-brancoveneasca, are ca element decorativ un camin taranesc. Pelisorul a dispus, inca de la inaugurare, de electricitate si de sistemul propriu de incalzire centrala. Cele mai importante piese din acest interior sunt scaunele concepute si decorate de insasi Regina Maria. Scaunele au fost realizate in Atelierele de Arte si Meserii din Sinaia la inceputul secolului trecut si sunt din lemn de tei pirogravat si pictat. Motivele decorative, crucea si floarea de crin confirma cele mai intime credinte ale Reginei.

Pianina, cu carcasa din lemn de tei aurit, realizata in atelierele Ehrbar din Viena la inceputul secolului al XX-lea, in stilul Secession, are partea superioara si claviatura inchise in cutia care este decorata cu motivul penei de paun. Acest simbol al maretiei este deseori utilizat de creatorii stilului Arta 1900. Pe peretele opus pianinei este expusa o piesa italiana de exceptie, lada tip casona, care este un original din secolul al XVI-lea, iar deasupra acesteia se afla o pictura intitulata "Buna Vestire", care est eo copie a germanului Maximilian von Schneidt dupa Maestrul Fecioarei Maria din Koln.

Cabinetul de Lucru pastreaza caracteristicile arhitecturale ale Salonului: ogive, arcade si coloane sculptate in piatra. Garnitura de mobilier a fost lucrata din lemn de tei baltuit negru. Pe birou se afla cateva dintre obietele personale ale Reginei.

Boudoirul este o incapere reprezentativa pentru viziunea Reginei Maria asupra stilului Art Nouveau. Mobilierul din lemn de brad, vosit alb, poarta maraca atelierelor Bernhard Ludwig din Viena si este sculptat si in meplat cu motive florale. In oartea superioara a peretilor este friza de dimensiuni mari, pictata in anii 1903 - 1904 de catre polonezul Tadeusz Ajdukiewicz si reprezinta alegoric cela patru anotimpuri. Personajul central al frizei este calul, animal indragit de pictor, dar mai ales de Regina.

Apartamentul Reginei Maria, in urmatoarele fotografii.

Salonul cu Capela, in urmatoarele 3 fotografii.

Capela

Anticamera Cabinetului de Lucru, in urmatoarele 3 fotografii.

Bustul Reginei Maria

Boudoirul, in urmatoarele 5 fotografii.

Apartamentul Copiilor

Apartamentul Copiilor se compune din Salon si Dormitor.

Ansamblul pieselor de mobilier, din lemn de paltin, pin si tei, lustruit natur sau baltuit verde a fost realizat la Viena, in anul 1904, de catre ebenistul Bernhard Ludwig, special pentru acest apartament destinat copiilor. Lucrarile de arta plastica sugereaza atmosfera magica a lumii copilariei. O atentie speciala trebuie acordata compozitiei cu natura statica si versuri pictata si caligrafiata de Regina Elisabeta. In acest apartament sunt fotografii de epoca, in rame frumoase, pirogravate de Regina Maria, care le reprezinta pe printesele Elisabeta si Marioara. Ansamblul decorativ al apartamentului este completat de vase din ceramica europeana, piese din alama si arama, executate la inceputul secolului al XX-lea de artistii din Wiener Werkstatte si o lampa creata de G.Gurschner.

Mobilierul Salonului Copiilor, care este in stil Secession, a fost lucrat in atelierele vienezului Bernhard Ludwig, principalul decorator al castelului. Piesele care compun garnitura sunt din lemn de paltin lustruit natur. Lemnul folosit pentru mobilier si decoratiunile interioare este de esenta luminoasa si respecta canoanele estetice ale Artei 1900. Astfel, s-a preferat paltinul, frasinul, ulmul si rasinoasele. Numai pentru panelaj, usi, ancadramente si scari s-a folosit stejarul, baituit si el intr-o culoare deschisa.

Decoratia a fost completata cu piese valoroase, din sticla si ceramica, realizate in atelierul fratilor Daum din Nancy si in atelierele Rene Lalique. In sala sunt prezentate si cateva piese din metal precum cele doua cani si cele doua ceainice argintate, lucrate in tara pentru Principele Nicolae.

Pe pervazul ferestrei se afla o fotografie care o reprezinta pe Maria impreuna cu Principii Carol si Nicolae, imbracati in costume natioanle romanesti. Ca si Regina Elisabeta, prima Regina a Romaniei, si Regina Maria a purtat portul traditional romanesc si a contribuit la promovarea mestesugurilor traditionale. Pastelul expus pe partea drapta a Salonului il infatiseaza pe Principele Nicolae in costum de ciobanas si a fost semnat de artistul Karl Zainutti.

Dormitorul Copiilor este decorat cu mobilier din lemn de brad, vopsit alb, realizat in atelierele August Bombe din Meinz. Dulapul si patul au fost sculptate in meplat, cu motive florale. Lucrarile de arta plastica sugereaza atmosfera copilariei: sunt prezente acuarele cu scene de basm si o natura statica pictata si caligrafiata de catre Regina Elisabeta. Fotografiile celor doua principese, Ileana si Marioara, au ramele pirogravate de catre Regina Maria.

Apartamentul Copiilor, in urmatoarele fotografii.

Salonului Copiilor, in urmatoarele doua fotografii.

Dormitorul Copiilor, in urmatoarea fotografie.

Apartamentul Francez

Sufrageria Bretona este decorata cu o garnitura valoroasa de mobilier din lemn de stejar, realizata in prima jumatate a secolului al XIX-lea, in atelierele franceze din Basse Bretagne. Panourile sculptate bogat prezinta scene din viata taranilor bretoni de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, in stilul Ludovic al XVI-lea. Interiorul sufrageriei este imbogatit prin piesele de faianta realizate in jurul anilor 1760, in atelierele olandeze Arnhem si franceze, Rouen. Arta plastica este ilustrata printr-o panza pictata in ulei de artistii de la Scoala Flamanda de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, care reprezinta o natura statica cu flori si fructe.

Salonul Louis Philippe. Decoratia acestui interior contine o garnitura de mobilier in stilul Louis Philippe, facuta din lemn de nuc, la sfarsitul secolului al XIX-lea, intr-un atelier occidental. Dintre piesele de arta decorativa se remarca vasul din argint gravat, flambat, in forma de con, decorat in relief cu un peisaj lacustru, care poarta o inscriptie in limba japoneza ("Oglinda Lunii"), realizat la inceputul secolului al XX-lea intr-un atelier japonez, si serviciul pentru ceai din portelan, pictat manual, realizat in atelierele Coppelands din Anglia la sfarsitul secolului al XIX-lea. Arta plastica este reprezentata de portretul Ducelui Alfred de Edinburgh, tatal Reginei Maria, semnat de G.Kaberwaeir, copie dupa H.Angelin si prin peisajul de munte in amurg, semnat de pictorul austriac Kalckreuth.

Sufrageria Bretona, in urmatoarea fotografie.

Salonul pentru mic dejun

In acest salon este expusa o o garnitura din lemn de brad si tei vopsit alb, lucrata in atelierele europene la inceputul secolului al XX-lea. Regina Maria a avut meritul de a contribui la popularizarea artei in tara sa de adoptie, prin achizitionarea sau comandarea de piese, in diverse ateliere autohtone. Pentru a ilustra acest fapt, pe dulapul dressoir si pe masa a fost expus serviciul pentru baut din sticla fumurie, comandat in atelierele din Azuga. Alaturi de acesta, sunt expuse piese de arta decorativa manufacturate din sticla de Murano, cristal de Boemia si argintarie germana. Picturile din acest salon sunt semnate de artistii romani Marius Bunescu si Nicu Enea, membri ai Societatii Tinerimea artistica.

Salonul pentru mic dejun, in urmatoarea fotografie.

Holul de onoare, in urmatoarele doua fotografii.

Dormitorul de aur

Mobilierul din lemn de tei aurit din acest dormitor a fost conceput de catre Regina Maria iar executia a fost incredintata Atelierelor de Arte si Meserii din Sinaia. In aceasta camera se evidentiaza garnitura de toaleta realizata in atelierele L.C.Tiffany la Chicago, din alama ciocanita, cu medalioane emailate, in forma de cruce gramata, piese realizate in stilul Secession, la inceputul secolului al XX-lea. Crucea gamata a fost unul dintre simbolurile nelipsite din creatiile Reginei Maria. Statueta intitulata Daphne semnata de Isidor de Rudder, din faianta pictata manual, partial glazurata, partial aurita, reprezinta un bust de tanara incoronata cu lauri. Statueta a fost realizata la inceputul secolului al XX-lea, in stilul art Nouveau.

Arta plastica din acest dormitor cuprinde doua afise, o litografie a lui Paul Berton si o cromolitografie de Privat Livemont, care reprezinta un bust de tanara. Ambii autori sunt belgieni, iar lucrarile lor au fost realizate in prima parte a secolului al XX-lea, in stilul Art Nouveau. Pastelul care o infatiseaza pe Regima Maria impreuna cu fiica sa Marioara este o lucrare a artistului Boleslav von Szankovski.

Sufrageria

Pentru lambriurile Sufrageriei, ebenistul vienez Bernhard Ludwig a folosit lemn de esente luminoase: paltin si frasin cret, in conformitate cu regulile specifice stilului Art Nouveau. Mobilierul a fost executat din aceleasi esente si cuprinde un impozant dulap - dressoir incastrat in lambriu. Pe masa cu colturile rotunjite sunt expuse piese de arta decorativa valoroase: un serviciu de masa din portelan Rosenthal, serviciul pentru baut, facut din celebra sticla "favrile", cu irizatii asemanatoare sticlelor antice, lucrat in atelierele Louis Comfort Tifany din S.U.A., serviciul de tacamuri, din argint, executat in atelierele Cristoffle din Paris, la inceputul secolului trecut. Vasele soliflore din cristal de Boemia, piesele din argint realizate in atelierele Wollenweber din Munchen sau cele Radivon si Nicolau din Bucuresti, completeaza ansamblul decorativ al Sufrageriei.

Sufrageria, in urmatoarele 3 fotografii.