Muzeul de Istorie a Artei din Viena-partea aII-a

MUZEUL DE ISTORIE A ARTEI DIN VIENA -

PARTEA a II-a

In acest articol va prezint Muzeul de Istorie a Artei din Viena, partea a II-a (colectiile muzeului: Kunstkammer).

Daca doriti mai multe informatii despre Muzeul de Istorie a Artei din Viena, partea I (istoricul cladirii si salile de la intrarea in muzeu), le gasiti aici.

Muzeul de Istorie a Artei din Viena contine urmatoarele colectii: Colectia Egipteana si din Orientul Apropiat; Colectia de antichitati grecesti si romane; Colectia de monede, Kunstkammer (Camera de Arta) si Galeria de Picturi. Din pacate, eu am vazut doar ultimele doua colectii. Nu am stiut ca muzeul are si o colectie egipteana, mi-ar fi placut sa o vad. Nici macar nu am dat peste ea cat am stat in muzeu.

Colectiile Imperiale si transferul lor la Muzeul de pe Ringstrasse, 1891

Decizia Imparatului Franz Josef I (1830 - 1916) de a construi doua muzee monumentale pe Ringstrasse, intre Palatul Hofburg si grajdurile imperiale, pentru a gazdui operele de arta ale Habsburgilor, care pana atunci fusesera dispersate in cateva locatii din capitala, a marcat o era noua in analele colectiilor vieneze.

Inca din timpul domniei lui Maximilian I (1459 - 1519) a existat o trezorerie dinastica Habsburgica. Aceasta colectie includea bijuterii, opere de arta si suveniruri istorice. Prin diplomatii maritale pricepute, nepotii lui Maximilian, Carol al V-lea (Carol Quintul) si Ferdinand I si-au asumat tronurile dinastiei Jagiellonilor in Ungaria si Boemia, al valonilor in Burgundia, cat si a Castiliei si Aragonului in Spania, care dominau Lumea Noua.

Habsburgii detineau si coroana Sfantului Imperiu Roman. Puterea si bogatia vasta ale acestor tinuturi sunt reflectate astazi in colectiile de arta incomparabile de la Madrid si Viena.

De la mijlocul secolului al XVI-lea, Habsburgii au mentinut trei rezidente relativ independente: Viena sau Praga, Innsbruck si Graz. Praga si Innsbruck au jucat cel mai important rol in dezvoltarea colectiilor imperiale de la sfarsitul secolului al XVI-lea pana in prima jumatate a secolului al XVII-lea. Viena avea sa castige proeminenta numai in a doua jumatate a secolului al XVII-lea.

Ferdinand I (1503 - 1564) a stabilit un Kunst-und Wunderkammer, adica o camera de arta si minunatii in Hofburg Viena. Aceasta colectie a fost marita de fiul sau, Imparatul Maximilian al II-lea (1527 - 1576). Imparatul Rudolf al II-lea (1552 - 1612) a decis in anul 1583 sa faca rezidenta sa oficiala la Praga si in consecinta centrul colectiilor sale de arta.

Acestea erau compuse din Schatzkammer sau Trezoreria, Leibrustkammer cu armurri si arme ceremoniale si Kunstkammer de arta decorativa si artefacte naturale, cat si picturi si Biblioteca.

In Tirol, Arhiducele Ferdinand al II-lea (1529 - 1595), un fiu al Imparatului Ferdinand I, a stabilit o colectie importanta la Castelul Ambras, care se afla langa Innsbruck. Aceasta colectie includea o Heldenrust- und Kunstkammer, adica o camera a armurilor si artei, numeroase picturi, cat si o biblioteca mare. Inca din secolul al XVII-lea, colectia Ambras a fost deschisa publicului si se intra cu bilet.

Arhiducele Leopold Wilhelm (1614 - 1662), vice-regele Olandei spaniole a fost unul dintre cei mai mari colectionari ai dinastiei. El a largit si domeniul de aplicare al Kunstkammer, achizitionand statui si raritati rafinate cum ar fi ceasuri, vaze din cristal si sculpturi din fildes.

Kunstkammer

Colectia de Arme si Armuri a fost transferata de la Muzeul de Istorie a Artei la Neue Burg din Heldenplatz in anii 1930. Kunstkammer (Camera de Arta), care a fost Colectia de Sculpturi si Arte Decorative pana in anul 1991, ocupa atunci mai mult de jumatate de parter, sau aproximativ 2.700 metri patrati. In anul 2013, Kunstkammer s-a redeschis in urma dezvoltarii unui nou concept de expozitie, restaurare si reinstalare, un proces cere a durat o decada.

Picturile tavanului facute de Julius Berger din Sala de Aur, cea mai mare sala de la parter, unesc caracterul reprezentativ al secventei camerelor localizate pe axa sa (vestibul-casa scarii-Sala Cupolei) si a altui concept decorativ al galeriilor, care se concentreaza in jurul obiectelor expuse. Picturile in ulei ii infatiseaza pe "Patronii Artei Casei de Habsburg" inconjurati de artisti si savanti. Berger a integrat, de asemenea, un numar de obiecte din colectiile imperiale in lucrarea sa. Din pacate, nu am vazut Sala de Aur. Probabil ca se intra pe alta parte, deoarece in Kunstkammer se trecea dintr-o camera in alta si nu aveai cum sa ratezi ceva. Foarte ciudat!

Perspectiva cu unghi larg, prim-planul arhitectural dramatic al scarilor si "tratamentul coloristic cultivat" reusesc sa creeze un intreg armonios in ciuda multitudinii de cerinte iconografice ale picturii, de figuri si obiecte. Leii care pazesc scarile si figurile Victoriei, care se pot vedea si pe fatada muzeului, sunt citatii recunoscute in arhitectura idealizanta a picturii.

Constructorul muzeului, Imparatul Franz Josef, catre care se face o referinta directa la capatul superior al baldachinului central, joaca indirect un rol principal: cladirea "sa" ofera istoria "intreaga" a artei si adapostului.

Kunstkammer are 20 de camere si o suprafata de 2.700 metri patrati si contine obiecte din Evul Mediu, Renastere si baroc, pana la eclectismul secolului al XIX-lea. Kunstkammer expune din 2.162 de obiecte pretioase, colectate de-a lungul secolelor de Habsburgi. Aceste obiecte sunt bijuterii, fildesuri, emailuri, ceasuri, instrumente stiintifice, curiozitati, busturi, sculpturi, arte decorative europene, etc. Kunstkammer este una dintre cele mai importante din lume de acest gen.

Kunstkammer, in urmatoarele fotografii.

Intrarea in Kunstkammer, in urmatoarele doua fotografii.