Israel-Desertul Iudeei si Manastirea Sfantul Sava

 

ISRAEL - DESERTUL IUDEEI SI

MANASTIREA SFANTUL SAVA

 


 

Mergem acum in Desertul Iudeei  din Israel, unde se afla si Manastirea Sfantul Sava (Marea Lavra a Sfantului Sava).

 

 

Daca doriti mai multe informatii despre Desertul Iudeei  din Palestina (Valea Wadi Qelt), partea I, le gasiti aici.

 

Daca doriti mai multe informatii despre Desertul Iudeei  din Palestina (Valea Wadi Qelt), partea a II-a, le gasiti aici.

 

Manastirea Sfantul Sava (Marea Lavra a Sfantului Sava), cunoscuta si sub denumirea locala de "Mar Saba" este o manastire greco-ortodoxa din Desertul Iudeei, Israel. Este asezata in Defileul Paraului Cedrilor - Chedron sau Wadi en-Nar, sau Valea lui Iosafat, care incepe de la poalele muntelui pe care se inalta orasul Ierusalim; locul se afla la noua mile de Betleem, de unde porneste si drumul.

 

Asezamantul sihastresc din Desertul Iudeei a pornit initial de la o singura chilie si a ajuns la sute de chilii, devenind un mare centru religios al lumii ortodoxe. Manastirea a fost infiintata in anul 478 de catre Sfantul Sava cel Sfintit, ca asezamant al calugarilor anahoreti din jurul sau.

 

Manastirea din Desertul Iudeei, cunoscuta initial ca Marea Lavra, a influentat puternic dezvoltarea serviciilor religioase si a cultului Bisericii Ortodoxe. In aceasta privinta este renumit "Tipicul Sfantului Sava cel Sfintit", care cuprindea aproape toate randuielile de slujbe savarsite in biserica.

 

Istoricul Manastirii Sfantul Sava cel Sfintit

 

Manastirea Sfantul Sava s-a infiintat in secolul al V-lea si s-a dezvoltat in jurul chiliei Sfantului Sava, care se afla in peretele de piatra din partea stanga a Paraului Cedrilor (sau Valea Chedron), la mica distanta de Ierusalim.

 

Comunitatea monahala din jurul Sfantului Sava traia traia o viata in rugaciune, iar calugarii traiau in chilii sparte in piatra (mici deschizaturi in peretele de piatra). Acesti calugari s-au strans in jurul parintelui, gasind in acesta un adevarat conducator duhovniceasc.

 

La inceput, ucenicii Sfantului Sava si-au sapat chiliile in roca bruta din jurul chiliei parintelui. Chiliile ucenicilor se intindeau pe o distanta de aproximativ doi kilometri, care se aflau in jurul actualei manastiri. Mai tarziu, ei s-au unit intr-o manastire cu viata de obste.

 

Deoarece numarul locuitorilor s-a inmultit, multe dintre chilii au fost marite si transformate in asezaminte cu mai multe camere, cu chilii mai mici de rugaciune si cu capele. In cadrul lucrarilor arheologice de la sfarsitul secolului al XX-lea, s-au cercetat si conservat in jur de 45 de astfel de chilii din jurul Marea Lavre a Sfantului Sava.

 

Sub conducerea Sfantului Sava, Marea Lavra a fost bastionul principal in asaltul ereziei monofizite, intre anii 512 si 516. Sfantul Ioan Savaitul, sucesorul Sfantului Sava la conducerea manastirii, a luptat impotriva ereziei origeniste (preexistenta sufletelor si reincarnarea). Pe data de 16 mai 614 au fost ucisi cu sabia 44 de calugari savarti de catre persii condusi de Chrosroes, dupa invadarea Palestinei, care se afla sub stapanirea Imperiului Bizantin.

 

Reorganizarea Marii Lavre, in timpul patriarhului Modest, dupa cucerirea araba, a fost urmata de o perioada de inflorire pentru manastire, intre anii 614 si 843, numita chiar "epoca de aur". Contributia Marii Lavre a atins apogeul odata cu lupta pentru apararea sfintelor icoane ale Sfinților Ioan Damaschin, Mihail Sincelul, Teofan Zăvorâtul și Teodor al Edessei.

 

In secolul al XII-lea, Imparatul Manuel I Comnen a refacut biserica principala si pictura acesteia. Apoi, in timpul Primei Cruciade (1096 - 1099 D.Hr.), moastele Sfantului Sava si ale altor sfinti au fost mutate de Cruciati la Venetia intr-o biserica inchinata Sfantului Antonie, unde au stat aproape 800 de ani, impodobite intr-un vesmant liturgic catolic.

 

In anul 1187, Cruciatii au fost invinsi de mamelucii lui Saladin in batalia de la Hatin. Venirea mamelucilor a debutat cu uciderea calugarilor si distrugerea partiala a cladirilor, dar biserica si mormantul Sfantului Sava au fost crutate. Marea Lavra si-a continuat insa viata duhovniceasca si rugaciunea catre Dumnezeu.

 

Cu timpul, au fost construite doua biserici in varful peretelui din piatra, pe marginea rapei. Acestea au strans in ele toti calugarii si ucenicii din chiliile din jur, toti traind ca si inainte, in nevointa si rugaciuni.

 

La mijlocul secolului al XIV-lea s-au refacut Biserica Principala si mormantul Sfantului Sava, prin grija lui Ioan Cantacuzino.

 

In biblioteca din Manatirea Sfantul Sava se pastreaza un codice cu inscriptia care confirma ca Manastirea Sfantul Sava, ctitorita de Imparatul Iustinian al Bizantului a fost refacuta "dupa staruitele domnilor Valahiei", cu banii lor. Pentru refacerea manastirii, domnitorul Neagoe Basarab l-a trimis cu bani pe egumenul Ioachim Valahul, care traia de multa vreme in Manastirea din Sinai.

 

Dintr-o scrisoare trimisa de calugarii romani de la Manastirea Sfantul Sava domnitei Ruxandra, sotia domnitorului Alexandru Lapusneanu si fiica lui Petru Rares s-a aflat de generozitatea domnitorului roman. Piosenia domnitorilor romani s-a exprimat in numeroasele danii prin care numeroase manastiri si sate romanesti erau "inchinate" Bisericii Sfantului Mormant sau altor asezaminte religioase din Tara Sfanta.

 

Un nou val de incercari pentru manastire a avut loc odata cu intrarea turcilor otomani in Palestina, in timpul domniei sultanului Selim, in anul 1517, cand au fost omorati cativa monahi savaiți care mai ramasesera acolo. Sub stapanirea otomana, intre anii 1533 si 1735, manastirea a primit firmane (decrete imperiale otomane) de protectie (peste 60) de la sultani succedati la Inalta Poarta, prin care s-au aprobat diverse solicitari, cum ar fi refacerea unor cladiri ale Lavrei, scutiri de biruri si protejarea drepturilor obstii monahale.

 

In anul 1540, Egumenul Ioachim Valahul, impreuna cu 50 de monahi s-au asezat in manastirea parasita, iar in anul 1625, Patriarhul Teofan al III-lea al Ierusalimului a rascumparat manastirea de la creditori. In perioada 1667 - 1687, manastirea a fost refacuta in intregime in timpul patriarhilor Nectarie si Dositei al II-lea.

 

Aspectul de astazi al Lavrei se datoreaza constructiilor care s-au facut in timpul staretului Ioasaf Cretanul (1843 - 1874).

 

Lavra Sfantului Sava a fost protejata de schimbarile politice neincetate din Orientul Mijlociu, de la sfarsitul secolului al XIX-lea si din secolul al XX-lea, iar viata monahala urmeaza traditia aici.

 

Un eveniment foarte important din viata contemporana a Manastirii Sfantul Sava a avut loc pe data de 10 octombrie 1965, cand Papa Paul al VI-lea a inapoiat Patriarhiei Ierusalimului moastele Sfantului Sava cel Sfintit, asa cum a prorocit sfantul.

 

Astazi, complexul monahal din Desertul Iudeei pastreaza inca cele doua biserici, alaturi de mormantul Sfantului Sava cel Sfintit, care este localizat in curtea care le separa. Pe langa cele doua biserici, complexul mai are si cateva capele, o trapeza (sala de mese) si o bucatarie, o magazie si o cisterna mare pentru apa, sapata in piatra si multe chilii sapate in piatra, pentru calugari. In ziua de praznuire a Sfantului Sava cel Sfintit, pe data de 5 decembrie, manastirea se umple de credinciosi din toata lumea.

 

Biserica centrala a manastirii este inchinata Maicii Domnului, iar cea de a doua biserica, construita intr-o pestera si numita initial "Theoktistos" este inchinata astazi Sfantului Ierarh Nicolae. Pe langa cele doua biserici mari ale manastirii, aceasta mai pastreaza si cateva capele, unele dintre ele fiind de pe timpul Sfantului Sava. Ultima capela este relativ noua, fiind construita pe la jumatatea secolului al XX-lea, de catre Parintele Arhimandrit Serafim.

 

Manastirea Sfantul Sava este considerata a fi printre cele mai vechi din lume, fiind printre putinele locasuri cu viata neintrerupta de rugaciune si cu pastrarea traditiilor sfinte. O trasatura particulara a manastirii este aceea ca in ea nu au voie sa intre femeile, ci doar barbatii. Femeile pot sa mearga doar la Turnul Femeilor, de unde se vede panorama manastirii. Un parinte scoate la poarta manastirii moastele Sfantului Sava, iar femeile pot sa se inchine si sa le sarute.

 

Am mers cu microbuze prin desert, pana la manastire. Apoi, am coborat pe niste scari, pe buza prapastiei, pana la poarta manastirii, unde am asteptat sa iasa barbatii, dupa ce au vizitat manastirea. Intre timp, am fost si la Turnul Femeilor.

 

Desertul Iudeei, vazut din microbuz, in martie 2022, in urmatoarele 5 fotografii.

 





Manastirea Sfantul Sava si Desertul Iudeei, in martie 2022, in urmatoarele 14 fotografii.

 



Scarile de coborare la manastire

 




Poarta de intrare in manastire

 



Manastirea Sfantul Sava si Desertul Iudeei, in mai 2022, in urmatoarele 8 fotografii.

 




Chilii ale calugarilor

 

Turnul Femeilor

 

Curtea interioara a Manastirii Sfantul Sava, in urmatoarele 6 fotografii.

 




 

Interiorul Bisericii centrale a manastirii, in urmatoarele 4 fotografii.

 




 

Curtea interioara a Manastirii Sfantul Sava, in urmatoarele 21 fotografii.

 




Chilii ale calugarilor

 

Mormantul Sfantului Sava

 

Mormantul Sfantului Sava

 



 

Chilii ale calugarilor (prima din stanga a fost a Sfantului Sava)

 

Chilii ale calugarilor

 




 

 

 

Recomand vizitarea Desertului Iudeei si a Manastirii Sfintul Sava, din Israel!

 

 

 

 

 

 





Comments

Popular posts from this blog