Malta-Bazilica Maicii Domnului de pe Muntele Carmel din Valletta

MALTA - VALLETTA -

BAZILICA MAICII DOMNULUI DE PE MUNTELE CARMEL

In acest articol va prezint Bazilica Maicii Domnului de pe Muntele Carmel din Valletta, Malta.

Bazilica Maicii Domnului de pe Muntele Carmel este o bazilica minora romano - catolica carmelita dedicata Maicii Domnului de pe Muntele Carmel. Este una dintre bisericile majore ale Vallettei si face parte din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, care include intreg orasul.

Biserica actuala a fost construita intre anii 1958 si 1981 pe locul unei biserici de la sfarsitul secolului al XVI-lea, care a fost distrusa in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial. Papa Leon al XIII-lea a acordat un decret pontifical de incoronare canonica fata de venerata imagine a Maicii Domnului de pe Muntele Carmel, pe data de 19 iunie 1880, prin Capitolul Vatican. Incoronarea a avut loc pe data de 15 iulie 1881.

Istoricul bisericii

Prima biserica

Ordinul Carmelit a avut o prezenta in Malta cel putin din anul 1418 si a stabilit o biserica si o manastire in Malta la scurt timp dupa fondarea orasului, in 1566. Marele Maestru Ospitalier Pierre del Monte a transferat un teren carmelitilor pe 27 iulie 1570; actul de transfer a fost retinut in evidenta notarului Placido Habel. Proprietatea a fost transferata pentru 66 de scudi, dar in aprilie 1571 del Monte a emis doua decrete care au anulat aceasta suma, astfel incat carmelitilor li s-a acordat pamantul gratuit.

Vicarul carmelit Ġwann Vella a comandat arhitectului Girolamo Cassar sa proiecteze biserica si prioratul. In timp ce acestea erau construite, s-a celebrat liturghia intr-o capela mica temporara dedicata Bunei Vestiri. Inchizitorul Pietro Dusina a vizitat capela in februarie 1575 si a facut o lista a inventarului sau. Capela a servit ca prima biserica parohiala din Valletta pana cand mai tarziu a fost absorbita de Parohia Sfantul Paul Naufragiatul.

Biserica lui Cassar a fost finalizata in 1591 sau 1608.

Intre secolele XVI si XVIII, numerosi cavaleri ospitalieri au donat bani, proprietati si opere de arta calugarilor carmeliti, iar un astfel de cavaler, Girolamo de Fosses, a patit pentru construirea unei capele inchinate Maicii Domnului de Pilar in cadrul bisericii. Cladirea a fost patronata in special de cavalerii de limba germana, care aveau sediul in Auberge d'Allemagne din apropiere si nu aveau propria lor biserica dedicata. In anul 1852, o noua fatada a fost construita dupa proiectele arhitectului Giuseppe Bonavia si s-au facut si unele modificari interne la acel moment.

Iconostasul bisericii a fost incoronat de episcopul Carmelo Scicluna pe 15 iulie 1881, iar pe 6 aprilie 1886 biserica a fost sfintita de administratorul apostolic Antonio Maria Buhagiar. Papa Leon al XIII-lea i-a dat statutul de bazilica minora pe 13 mai 1895.

Pe data de 4 martie 1942, in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial, biserica a fost bombardata si a suferit avarieri mari. Calugarii carmeliti au decis ulterior sa-i demoleze ruinele si sa o inlocuiasca cu o biserica noua. Cateva obiecte artistice si istorice au fost pierdute in acest proces, cu toate ca multe dintre obiectele vechii biserici au supravietuit si au fost incorporate in cladirea noua.

Biserica actuala

Biserica actuala a fost construita dupa planurile arhitectului Ġużè Damato. Constructia a inceput pe 30 aprilie 1958, cand piatra de fundatie a fost binecuvantata de catre priorul general. Cladirea a fost finalizata pe 15 iunie 1981, fiind sfintita de priorul provincial Manwel Gatt. Domul bisericii este putin mai inalt decat clopotnita Pro- Catedralei anglicane Sf. Paul din apropiere si se pare ca a fost proiectat in mod deliberat pentru a concura cu ea.

Biserica este sub jurisdictia Parohiei Sf. Dominic si cladirea este listata in Inventarul National al Proprietatii Culturala a Insulelor Malteze.

Arhitectura bisericii

Biserica secolului al XVI-lea avea o lungime de 46 de metri si o latime de 15 metri si consta dintr-o nava lata si capele laterale, cu un total de 10 altare. Avea un dom jos si o clopotnita, iar interiorul era decorat cu fresce pictate.

Biserica secolului al XX-lea a fost descrisa ca un exemplu de arhitectura neoclasica. Are un dom mare oval, inalt de 42 metri, care ocupa o pozitie proeminenta in orizontul Vallettei.

In interior, biserica are coloane din marmura rosie.

O nisa cu statuia Maicii Domnului de pe Muntele Carmel este localizata in exteriorul bisericii, in coltul de la intersectia strazilor Teatrului Vechi si Monetariei Vechi. Statuia a fost sculptata de Salvatore Dimech in 1855.

Operele de arta ale bisericii

Iconostasul bisericii este o pictura a Fecioarei Maria care il tine in brate pe pruncul Iisus, flancata de sfintii Simion si Agata de Sicilia. Artistul picturii si originile sale sunt necunoscute, dar se crede ca dateaza cel putin de la sfarsitul secolului al XVI-lea sau inceputul secolului al XVII-lea si unii o atribuie lui Filippo Paladini. Unii spun ca lucrarea a fost achizitionata de carmeliti din Sicilia in timpul primei constructii a bisericii. Pictura a fost restaurata de Paul Cuschieri in 1856, de Samwel Bugeja in 1978, si de Godwin Cutajar in secolul al XXI-lea.

O statuie a Maicii Domnului de pe Muntele Carmel care a fost sculptata in Napoli in anul 1781 este localizata intr-o nisa a bisericii. Sta pe un pedestal din argint, proiectat de Abram Gatt si a fost restaurat de Publius Magro in secolul al XXI-lea.

Biserica include, de asemenea lucrarea Beato Franco de Maria de Dominici din anii 1670.

Morminte

Numeroase persoane au fost ingropate inauntrul bisericii, inclusiv cativa cavaleri ospitalieri, Caterina Scappi si Caterina Vitale. Mormintele baroce din marmura ale lui Scappi si Vitale au supravietuit celui de Al Doilea Razboi Mondial si au fost atasate in peretii noii biserici.

Biserica este lipita de alte cladiri. Intrarea este libera.

Fatada principala a bisericii, in urmatoarele 7 fotografii.