Romania - Muzeul National al Unirii


ROMANIA – Muzeul National al Unirii din Cetatea Alba Carolina



 

Pretul unui bilet de intrare la Muzeul National al Unirii este de 15 lei. Programul de vizitare este zilnic, de la 10.00 - 19.00, lunea este inchis, iar casieria se inchide la ora 18.30. 



 

Muzeul deține două clădiri cu valoare de monument istoric: Cladirea “Babilon” construită între 1851 - 1853 si Sala Unirii a fost construită între 1898 - 1900, având inițial destinația de cazinou militar, fiind restaurată în 1922 și între 1967 - 1968. Este clădirea unde s-a votat Unirea Transilvaniei cu România.

Daca doriti mai multe informatii despre Sala Unirii (in prezentarea generala a cetatii Alba Carolina, partea a II-a), le gasiti aici.

Daca doriti mai multe informatii despre prezentarea generala a cetatii Alba Carolina, partea I, le gasiti aici.

Cladirea “Babilon” reprezinta cel mai important edificiu de arta romantica din Alba Iulia. Cladirea este construita ca o fortareata, cu ziduri groase de peste un metru, a avut initial o destinatie militara, aici fiind adapostite familiile ofiterilor din armata austro – ungara. Datorita acestui fapt a fost si denumita Pavilionul ofiterilor.

Din anul 1968, cladirea adaposteste Muzeul National al Unirii, cu o expozitie permanenta de arheologie si istorie, depozite, biblioteca si laboratoare de restaurare. Edificiul are doua etaje, peste o suta de incaperi si se evidentiaza prin echilibru arhitectonic si opulenta plastica a fatadelor.

Forma actuală a expoziției de bază datează din 1975. În 1992 a devenit Muzeul Național al Unirii subordonat direct Ministerului Culturii.

Muzeul prezintă publicului arheologie: preistorică (ceramică, unelte și arme din piatră, bronz, fier), dacică - provenind de la cetățile dacice Craiva, Cugir și Căpâlna (ceramică, monumente, unelte, arme și podoabe din fier, bronz, argint), romană - provenind din marele centru urban Apulum (monumente epigrafice, sculpturale, gliptică, numismatică, vase ceramice, lucerne, unelte și arme din fier, obiecte de podoabă), medievală (ceramică, bijuterii și obiecte din aur, argint și bronz din secolele VIII - X din necropolele dezvelite la Alba Iulia, Blandiana și Ghirbom, cahle, arme, sigilii nobiliare și ale orașului Alba Iulia).

Partea de istorie este prezentata in documente, fotografii și obiecte memoriale legate de Revoluția de la 1848, Memorandum, Unirea de la 1 Decembrie 1918; periodice - cărți; colecții de etnografie și artă populară (port, țesături, ceramică, icoane pe lemn și sticlă, obiecte din metal și lemn); numismatică (antică, medievală și modernă); bibliotecă (55.000 volume).


Bustul regelui Ferdinand de la intrarea in Muzeul National al Unirii



Bustul reginei Maria de la intrarea in Muzeul National al Unirii

Paleolitic si mezolitic – 1800000 – 600 I.E.N.

 
Unelte de silex din paleoliticul superior (Baia de Fier) si mijlociu


Vase si idoli antropomorfi din lut (descoperite in situl de la Tartaria, Gura Luncii), idoli antropomorfi din lut si marmura, etc

Perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului – 2500 – 2000 I.E.N.



Vase si idoli apartinand culturii Cotofeni

Epoca bronzului


Vase din epoca bronzului

Cetatea geto-dacica de la Teleac – secolele IX – V I.E.N.

Prima epoca a fierului in spatial romanesc – 1100 – 500 I.E.N.




Piese de podoaba din prima epoca a fierului, depozitul de bronzuri de la Panade


Vase apartinand primei epoci a fierului (Alba Iulia, Aiud), vase din perioada hallstatt-ului tarziu (Santimbru)

Scitii agatarsi – secolele VI – V I.E.N.



Vase ceramice si varfuri de sageti (descoperite in necropola sciatica de la Alba Iulia), akinakes cu teaca si varf de lance (descoperita la Paclisa si Alba Iulia)

Statul dac al regelui Burebista



Vas tip Kantharos descoperit la Blandiana

Civilizatia materiala si spirituala a geto dacilor in a doua epoca a fierului




Cetati si asezari dacice in secolele I I.E.N. – I E.N.

“Cand Traian a pornit impotriva dacilor si se apropia de Tapae, i se aduse o ciuperca mare, pe care era scris cu litere latine ca atit ceilalti aliati cit si burii sfatuiesc pe Traian sa se intoarca si sa faca pace” – Dio Cassius, Istoria romana.




In timpul statului centralizat, alaturi de agricultura s-au dezvoltat mineritul, prelucrarea metalelor si alte meserii. Contactele si conlucrarea cu civilizatiile greaca si romana au exercitat o influenta puternica asupra modului de viata si gandire al dacilor.

Apoulon Piatra Craivii – important centru dacic



Unelte agricole dacice din fier – sec.I I.Hr.- sec I D.Hr. (descoperite la Piatra Craivii, jud.Alba)

 

Regatul Dacia si Imperiul Roman la inceputul secolului I E.N.


Piese de import din lumea romana, din bronz, sec.I I.Hr.- sec I D.Hr. (descoperite la Piatra Craivii, jud.Alba)

Statul dac in vremea regelui erou Decebal (87 – 106 E.N.)





“Cucerirea pamantului dacic de imparatul roman a fost suprema afirmare a geniului Romei in potrivirea la firea si faptura lui a celor trei continente ce se ating impreuna la marea cea de mijloc” – Vasile Parvan.



Stanga sus - Cap de statueta romana masculina, din calcar (descoperita la Alba Iulia)

Dacia in secolele II – III E.N.

Impletirea civilizatiilor daca si romana. Formarea poporului roman


Fortificatiile romane in Dacia, secolele II – III E.N.


Comandantii Legiunii XIII Gemina in Dacia


Altare votive din calcar si marmura, inchinate zeitatilor de catre membrii Legiunii a XIII-a Gemina (descoperite la Alba Iulia)


In stanga – statuie din marmura a unui imparat roman – identificat ipotetic cu Publius Helvius Pertinax, guvernator al Daciei Apulensis (descoperita la Alba Iulia)


Localitati dacice care si-au pastrat denumirea in epoca romana

Apulum – important centru de afirmare si difuzare a civilizatiilor daca si romana



Apulum – important centru de afirmare si difuzare a civilizatiilor daca si romana


Nemesis (Apulum) – statueta votiva din marmura, sec.II D.Hr.


Hercules Farnese de la Apulum - statueta votiva din marmura, sec.II D.Hr.

Cultura materiala, expresie nemijlocita a impletirii civilizatiei daca cu cea romana





Statul romanesc in perioada migratiilor secolele III – XIII

Agricultura, ocupatie traditionala a poporului roman





Voievodatul Transilvaniei secolul XII – 1541

Sasii in judetul Alba




Port sasesc transilvanean

Lupta unita a tarilor Romane pentru apararea independentei, secolele XIV – XVI



Marele voievod Mircea cel Batran – 1386 - 1418

Iancu de Hunedoara – 1441 – 1456




Stefan cel Mare – 1457 – 1504


Vlad tepes – 1448 – 1456; 1462 – 1476

Viata cotidiana medievala





1600 – Unirea politica a Tarilor Romane sub Mihai Viteazul




Alba Iulia, capitala Unirii din 1600

Tarile Romane in secolele XVI – XVIII




Cultura in secolele XVII – XVIII, factor activ al afirmarii constiintei nationale


Pe mijloc sunt usi imparatesti din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea

In urma ocuparii Transilvaniei de catre Imperiul Habsburgic in anul 1685, Diploma Leopoldina din 1691 instituie regimul de dominatie austriaca asupra acestui principat autonom, iar in urma Pacii de la Karlowitz din 1699 Imperiul Otoman este obligat sa renunte definitiv la suveranitatea lui asupra Transilvaniei si Banatului.





1784 – Revolutia condusa de Horea, Closca si Crisan




Scoala ardeleana, afirmarea constiintei nationale




Mineritul din muntii Apuseni – secolul al XIX-lea



Avram Iancu

“Ultima mea vointa unicul dor al vietii mele este sa-mi vad natiunea mea fericita” – din testamentul lui Avram Iancu - 1850





Blaj 3-15 mai 1848. “Noi vrem sa ne unim cu tara”




Constituirea statului national roman modern

“Unirea este actul energic al intregii natiuni romane” – M.Kogalniceanu




Alba Iulia 1 decembrie 1918

“Adunarea Nationala a tuturor romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba Iulia in ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dinsii cu Romania” – din Hotaririle Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia.


 
Biroul avocatului dr.Aurel Lazar in care s-a redactat Declaratia de autodeterminare a romanilor din Transilvania – Oradea, 12 octombrie 1918.


Daca doriti mai multe informatii despre catedralele din cetatea Alba Carolina, le gasiti aici.

Recomand vizitarea Muzeului National al Unirii din Cetatea Alba Carolina!

La multi ani, Romania!

La multi ani, romani!

Comments

Popular posts from this blog