Romania-Cetatea Rasnov

 

ROMANIA -

CETATEA RASNOV

 


 

In acest articol va prezint Cetatea Râșnov, din Romania!

 

 

Dupa ce am plecat din Zărnești, spre Bucuresti, am oprit la Râșnov.

 

Daca doriti mai multe informatii despre Zărnești, le gasiti aici.

 

Monumentul national este o cetate medievala si premoderna, din perioada secolelor XIV - XVII, suprapus peste o asezare neolitica si de epoca bronzului si peste cetatea dacica Cumidava.

 

Cetatea Râșnov este un ansamblu fortificat si se afla pe dealul calcaros din sudul orasului Râșnov, judetul Brasov. Este unul dintre cele mai bine pastrate ansambluri fortificate din Transilvania. Cele mai vechi structuri pastrate dateaza din secolul al XIV-lea, aflate probabil pe locul fortificatiei din lemn ridicate de Cavalerii Teutoni la inceputul secolului al XIII-lea.

 

Cetatea Râșnov a controlat prin pozitia sa strategica accesul in Transilvania dinspre Valea Râșnoavei. Drumul Branului a fost supravegheat militar si dupa alungarea cavalerilor teutoni, iar regalitatea maghiara a incredintat fortificatia de la Râșnov cavalerilor Ordinului Sfintei Cruci. Acesti cavaleri au fost subordonati comitetului secuilor sau voievodului Transilvaniei.

 

Cetatea Râșnov a fost prima fortificatie langa drumul Branului, dupa intrarea in Transilvania, pana la mutarea vamii de la Rucar la Bran si construirea cetatii Bran pentru protejarea vamii regale, la sfarsitul secolului al XIV-lea.

 

Imparatul Sigismund de Luxemburg a vizitat Cetatea Râșnov in anul 1427 si a trecut-o in administrarea comunitatii locale, careia i-a acordat rangul de targ.

 

Cetatea

 

Orasul Râșnov se afla in partea superioara a Țarii Bârsei, la aproximativ 15 kilometri sud-vest de orasul Brasov, pe vechiul drum comercial care lega, prin trecatoarea Bran, cetatea Brasovului de capitala de odinioara a Tarii Romanesti, Campulung Muscel. Orasul Râșnov a fost mentionat deseori in documentele medievale ca orasel-targ. Cetatea se afla pe un deal stancos, imprejmuit de padure, iar singura cale de acces este dinspre est.

 

Cetatea taraneasca a Râșnovului a fost mentionata prima data in documente in anul 1335, cand, cu ocazia unei noi navaliri a tatarilor in Tara Barsei, a fost pustiit intregul tinut, in afara de cetatea de pe dealul Tampa de la Brasov si de cetatea Râșnovului, care au rezistat atacurilor, fiind puternic fortificate si au salvat vietile locuitorilor refugiati intre zidurile lor.

 

Drumul comercial care trecea prin trecatoarea Bran a fost si o cale importanta de invazie a ostirilor dusmane, care patrundeau in Tara Barsei si intalneau prima data orasul Râșnov, pe care-l pustiau adesea. De aceea, dezvoltarea Râșnovului a avut mult de suferit din cauza pozitiei sale geografice.

 

Descrierea si istoricul Cetatii Râșnov

 

Cetatea Râșnov a cunoscut pana in prezent numeroase modificari. S-au pastrat totusi elemente arhitecturale care pot reconstitui istoria unei fortificatii care a rezistat cu succes asediilor la care a fost supusa. Suprafata cetatii este de aproximativ 3.500 mp; materialele folosite la constructia cetatii au fost piatra si caramida, legate prin mortar simplu, iar fortificatiile au fost incadrate de 8 turnuri patrulatere si unul poligonal.

 

Cetatea Cumidava (sau Comidava), peste care s-a suprapus Cetatea Râșnov, a functionat in perioada secolelor I.I.Hr. - I.D.Hr. si a fost cea mai importanta asezare dacica fortificata din sud-estul Transilvaniei. Elementele de fortificatie erau din linii de valuri de pamant, cu palisade din lemn si santuri, care inconjurau varful stancos catre Cetatea de Jos. O parte din aceste fortificatii se disting si astazi catre nord, in padurea inconjuratoare.

 

In interior, toata suprafata a fost ocupata de locuinte, partial adancite in stanca. Materialele descoperite dovedesc ca aici a fost o asezare prospera, cu relatii comerciale extinse.

 

Cetatea a fost abandonata odata cu cucerirea romana. Noul castru roman, care a avut tot numele de Cumidava, a fost construit separat, in Valea Ghimbaselului.

 

In perioada 1211-1225, cat au stat cavalerii teutoni in Tara Barsei, au fost adusi in aceasta regiune colonisti sasi, dintre care o parte au fost asezati la Râșnov alaturi de populatia romaneasca bastinasa, contribuind la dezvoltarea acestei asezari vechi. Din aceasta perioada dateaza si portiunea cea mai veche a Cetatii Râșnov.

 

Accesul in cetatea propriu-zisa nu se face direct, ci printr-o incinta inconjurata de un zid de piatra. Incinta este in ruina in prezent si are la extremitatea de rasarit un turn cu plan dreptunghiular, din care s-a pastrat numai parterul. Pe celelalte trei laturi, sud, vest, vest-nord, zidurile sunt flancate de pante abrupte cu o inaltime de aproximativ 150 de metri. Zidurile dinspre vest-nord si est au fost aparate de o galerie continua, din doua anteforturi si sapte turnuri. Accesul in cetate este cea mai veche parte a cetatii si a fost construita numai din piatra, spre deosebire de cetatea propriu-zisa, unde se intalneste si caramida.

 

Cetatea Râșnov are doua curti: curtea exterioara si curtea interioara. Curtea exterioara, sau "curtea din fata cetatii", sau "gradina cetatii" este situata in partea estica si aici erau adapostite vitele. Aceasta curte are o intrare pentru armament si alimente si alta, de sub turnul patrat, pentru vite. In curtea interioara (incinta cetatii) erau casutele locuitorilor, care serveau ca adapost si o camara in timpul asediilor. Incaperile aveau denumiri pe care le gasim si la alte cetati taranesti: "a scolii", "a preotului", etc.

 

De la inceputul secolului al XVI-lea, majoritatea sasilor din Rasnov s-au mutat in Cetatea de Sus, construindu-si peste 80 de case. Ruinele acestor case reprezinta o marturie unica asupra unei aglomerari arhitectonice de tip semiurban. Pe varful colinei a fost construita o scoala si in anul 1650 a fost construita o capela ale carei ziduri se mai pot vedea si in zilele noastre. Cetatea a fost "a doua vatra a Râșnovului", datorita numeroaselor invazii militare.

 

Lipsa unui izvor de alimentare cu apa a fost, multa vreme, neajunsul acestei asezari din interiorul cetatii. Cand erau atacuri prelungite, iar rezervele de apa erau pe sfarsite, refugiatii din cetate ieseau noaptea pe poarta principala si aduceau apa de la un izvor stiut numai de ei. Pantele dealului cetatii au fost defrisate, pentru o aparare mai eficienta, iar acolo unde ascensiunea se putea face usor, au fost sapate santuri in stanca.

 

Paznicii alaramau populatia targului batand clopotul din turnul de paza, atunci cand se apropiau armatele dusmane sau cand izbucnea un incendiu. Au fost destul de multe astfel de situatii in istoria Râșnovului. Astfel, dupa invazia din anul 1335, a avut loc primul asediu otoman, in anul 1421. Cetatea a rezistat eroic si turcii au ridicat asediul, indreptandu-se spre Brasov, care nu era inca fortificat si pe care l-au jefuit. Turcii au mai asediat fara succes Cetatea Râșnovului in campaniile din anii 1436 si 1441.

 

Dupa inceperea invaziilor turcesti, regele Ungariei si imparatul Sfantului Imperiu Roman de natiune germana, Sigismund de Luxemburg a hotarat sa cedeze fortificatia comunitatii locale, ridicata la rangul unui targ (1427).

 

Cetatea Râșnov a fost ocupata de principele Transilvaniei, Gabriel Bathory, in anul 1612. A fost singura data cand cetatea s-a predat. Gabriel Bathory, dusman al sasilor, a incercat sa restranga libertatile comunitatii saxone transilvanene in anul 1612, organizand o campanie militara in Tara Barsei. Cetatea Râșnov era aparata de locuitorii din localitatile Râșnov, Ghimbav, Cristian si de un detasament de ostasi romani care au facut parte din armata domnitorului muntean Radu Serban.

 

Desi turnurile armatei lui Gabriel Bathory au provocat stricaciuni mici zidurilor cetatii, asediul a devenit deosebit de eficient dupa ce o parte din trupele inamice au ocupat panta estica, blocand accesul aparatorilor cetatii la izvorul secret de unde se aprovizionau cu apa.

 

Dupa negocieri cu principele, fruntasii comunitatii râșnovene au predat cetatea pe data de 3 aprilie 1612, cu conditia sa fie respectate vechile privilegii ale râșnovenilor si sa nu fie instalata nicio garnizoana straina in cetate. Dar a doua zi dupa predare, Gabriel Bathory a alungat locuitorii din cetate si a instalat o garnizoana formata din ostasii sai.

Râșnovenii, ajutati de brasoveni, au incercat de doua ori sa recucereasca cetatea in vara anului 1612, dar fara succes. In iunie 1613, Râșnovul a reluat stapanirea cetatii, ca urmare a unei intelegeri cu Gabriel Bathory prin care sasii i-au platit acestuia o rascumparare in valoare de 3.000 de Florini pentru predarea cetatilor Râșnov si Bran.

 

Luptele din anul 1612 au dovedit ca este necesara saparea unei fantani in cetate. Astfel, in perioada 1623 - 1640, a fost sapata direct in stanca o fantana, la adancimea de 98 de metri, situata in centrul fortificatiei. Fantana a fost sapata de catre mesteri sasi, tocmiti de primaria Râșnov, cu toate ca exista legenda saparii fantanii de catre doi prizonieri turci, carora li s-a promis eliberarea la finalizarea lucrarii.

 

Perioada 1658 - 1661, campania trupelor turcesti, insotite de armata lui Constantin Brancoveanu din anul 1690 si rascoala "curutilor" au marcat pentru rasnoveni perioade negre in care scenariul a fost acelasi: refugierea in cetate si apoi refacerea asezarilor. In anul 1718, Râșnovul a fost afectat de o puternica epidemie de ciuma in care au murit 1.161 persoane, conform listelor magistratului brasovean. Râșnovul a fost depasit doar de Brasov (4.509 morti), Prejmer (1.871 morti) si Sacele (2.961 morti).

 

In acelasi an, 1718, un incendiu a distrus intreg orasul Râșnov si a ajuns si la cetate, distrugand case din curtea interioara si capela. Dupa reparatii, cetatea a mai fost folosita in secolul al XVIII-lea, dar cutremurul din anul 1802 a distrus o parte din turnuri.

 

Ultima confruntare armata din Cetatea Râșnov a avut loc in timpul Revolutiei din anul 1848. Localiatea Râșnov a fost strabatuta de armatele revolutionarilor maghiari si de trupele imperiale austriece si tariste, iar Râșnovenii au preferat sa se refugieze cu avutul lor in incinta cetatii.

 

In aceasta perioada, curtea exterioara a Cetatii Râșnov a fost folosita si ca loc de instruire al garzilor nationale sasesti. Prima victima saseasca a Revolutiei din anul 1848 a fost un “miliționer” din Râșnov, ucis in luptele cu secuii, pe Olt.

 

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, Cetatea Râșnov a fost parasita. Locuitorii s-au mutat in vatra actuala a Râșnovului, in timp ce fortificatia s-a ruinat. In cetate se afla doar un singur paznic care trebuia sa anunte izbucnirea incendiilor, prin batai de clopot.

 

 

Din Rasnov, se poate ajunge la cetate pe bulevardul Unirii. Am parcat masina in parcarea mare de la poalele dealului pe care se afla cetatea si am luat trenuletul de agrement Transilvania Train. Masinile personale nu au voie sa urce la cetate!

 

Trenuletul este un vagon "medieval" tras de un tractor. Se ia din parcarea de la baza dealului pe care se afla cetatea. Trenuletul strabate traseul prin padure, pana la statia Cetatea Rasnov. Programul trenuletului este acelasi cu al Cetatii Rasnov. In zilele aglomerate sunt doua trenulete care circula la 5 minute. Un bilet dus-intors pentru adulti costa 4 lei.

 

Trenuletul de agrement Transilvania Train, in urmatoarele doua fotografii.

 



 

In aceasta perioada se poate vizita doar exteriorul si gradina Cetatii Râșnov! Accesul in interiorul cetatii nu este permis, din cauza lucrarilor de restaurare (perioada 06.02.2020 - 08.02.2022). Programul de vizitare este zilnic, de la orele 09.00 - 17.00. Accesul vizitatorilor in gradina cetatii este gratuit.

 

Exteriorul Cetatii Râșnov, in urmatoarele 11 fotografii.

 


Zidul cetatii

 

Turn al cetatii

 


Turn al cetatii

 







Turnul cu plan dreptunghiular, pentru accesul in cetate, in urmatoarele 3 fotografii.

 




Exteriorul cetatii, in urmatoarea fotografie.

 


Harta cetatii, in urmatoarea fotografie.

 




Exteriorul cetatii, in urmatoarele 9 fotografii.

 

Harta Rasnovului, cu cetatea

 






In gradina cetatii (sau curtea exterioara) era o movila cu o panta foarte abrupta. Am urcat si noi. De sus se vedau imagini foarte frumoase, cu orasul Râșnov.

 


Panorama orasului Râșnov si gradina cetatii, vazute de sus, in urmatoarele 12 fotografii.

 









Intrarea in curtea interioara a cetatii (nu era permisa intrarea), in urmatoarele doua fotografii.

 



 

Am plecat pe jos de la Cetatea Râșnov, pana in Râșnov si am facut cam 10 minute. Drumul este foarte frumos, prin padure.

 


 

In apropierea Cetatii Râșnov, pe strada Cetatii, se afla Parcul cu dinozauri, sau DinoParc. Parcul are un traseu frumos, prin padure si 100 de dinozauri in marime naturala, atestati stiintific, locuri de joaca pentru copii, casute in arbori, un cinematograf 9D si unul 360°, traseu de aventura si altele.

 

DinoParc, in urmatoarele doua fotografii.

 


Drumul de coborare de la Cetatea Râșnov, in urmatoarea fotografie.

 


Cetatea Râșnov vazuta de jos, in urmatoarele doua fotografii.

 



 

 

 

Recomand vizitarea Cetatii Râșnov, din Romania!

 

 



Comments

Popular posts from this blog