Spania - Moscheea - Catedrala din Cordoba
Dupa ce am vizitat Madridul, Segovia, Granada si Sevilla am plecat la Cordoba.
Daca doriti informatii despre atractiile turistice din Madrid, le gasiti aici.
Daca doriti informatii despre atractiile turistice din Segovia, le gasiti aici.
Daca doriti informatii despre atractiile turistice din Granada, le gasiti aici.
Daca doriti informatii despre atractiile turistice din Sevilla, le gasiti aici.
Am mers cu un autocar ALSA de la Sevilla la Cordoba, care a fost foarte confortabil si a avut aer conditionat. Autocarele sunt din ora in ora, nu este necesara rezervarea online. Drumul a fost de 1 ora si 45 minute si a costat 14 USD/persoana. Autocarul ne-a lasat la autogara, de unde am luat un autobuz pana aproape de hotel.
Am stat in Cordoba o zi, pe 09 septembrie 2016 (am dormit o noapte in Cordoba). Am fost cazati la hotelul La Boutique Puerta Osario, de trei stele, de pe strada Osario nr.7, Cordoba 14001. Hotelul se afla pe o straduta perpendiculara pe bulevardul principal din Cordoba, iar camera era foarte mare, frumoasa si curata. Am facut rezervare cu 3 luni inainte prin Booking.com iar camera ne-a costat 67 EURO pentru o noapte, cu mic dejun inclus. Acest hotel este de nota 10! Poate fi incadrat lejer la patru stele, camera era foarte moderna, la fel ca si sala de mese. La micul dejun ne-a servit chelnerul. Iar pretul a fost mai mult decat rezonabil. Recomand acest hotel tuturor!
Cordoba este un oras in Andaluzia, Spania. Centrul vechi istoric al Cordobei a fost inscris pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, in anul 1984. Am vizitat numai Moscheea - Catedrala din Cordoba, care se afla la 10 minute de mers pe jos de la hotel.
Moscheea - Catedrala din Cordoba se afla pe Calle Cardenal Herrero 1, 14003 Cordoba. Programul de vizitare este zilnic, de la 10.00 - 19.00. Un bilet de intrare costa 10 EURO, fara ghid. Un audio guide este 4 EURO, disponibil in limbile spaniola, engleza, franceza, germana, italiana, portugheza si rusa. Am stat la coada sa cumparam bilete cam 5 minute. Se poate urca si in turn, noi nu am urcat, deoarece era aprope de ora inchierii.
In jurul moscheei este un labirint de stradute stramte, unde te poti rataci repede, chiar si cu harta.
Timpul de vizitare al moscheei - catedrala este de 3 ore.
Moscheea - Catedrala din Cordoba (in spaniola Mezquita - Catedral de Cordoba) este cunoscuta si ca Marea Moschee de Cordoba sau ca Mezquita, a carui nume bisericesc este Catedrala Adormirii Maicii Domnului. Este o catedrala catolica apartinand Diocezei de Cordoba si este dedicata Sfintei Fecioare.
Structura moscheei este considerata ca fiind una dintre cele mai desavarsite monumente de arhitectuta maura. Conform legendei, pe locul moscheei a afost o biserica mica a vizigotilor, Bazilica Catolica a Sfantului Vincent de Lerins. In anul 784, Abd er-Rahman I a ordonat sa se construiasca Marea Moschee, care a fost extinsa considerabil de conducatorii musulmani de mai tarziu. Cordoba a trecut la crestinism in anul 1236, in timpul Reconquista (Recucerirea) si moscheea a fost convertita intr-o biserica romano - catolica, culminand cu inserarea unei nave de catedrala renascentista, in secolul al XVI-lea.
Pana in anul 2000, musulmanii au facut lobby la Biserica Romano - Catolica pentru a-i lasa sa se roage in catedrala. Campaniile musulmanilor au fost respinse de multe ori, atat de autoritatile Bisericii din Spania cat si de reprezentatntii Vaticanului.
Originile moscheei
Se crede de comun acord ca pe locul Moscheei - Catedrala a fost initial o biserica crestina dedicata Sfantului Vincent al Treilea, care a fost imaprtita de musulmani si crestini dupa cucerirea islamica a Regatului Vizigot. Aceste aranjament de imaprtire a locului a tinut pana in anul 784, cand jumatatea crestina a bisericii a fost cumparata de Emirul Abd er-Rahman I, care a inceput apoi sa demoleze structura originala si sa construiasca Marea Moschee a Cordobei, pe locul bisericii crestine.
Naratiunea, care apartine istoricului al-Rozi din secolul al X-lea, este similara cu naratiunile cuceririi islamice a Siriei, in particular povestea cladirii Marii Moschei din Damasc. Aceste paralele au servit, pentru istoricii medievali musulmani sa scoata in evidenta cucerirea Spaniei de catre dinastia Omeiazilor (Umayyad) si cucerirea Cordobei vizigota. Realitatea istorica a acestei naratiuni a fost infirmata de evidentele arheologice si naratiunea nu este corelata cu explicatiile contemporane ale evenimentelor care urmeaza dupa sosirea initiala a lui Abd er-Rahman I in al-Andalus (Andaluzia).
Alta susrsa din secolul al X-lea mentioneaza o biserica care era pe locul moscheei, fara a da alte detalii. Oricum, este aproape sigur ca biserica veche care a gazduit moscheea originala a fost distrusa pentru a se construi prima versiune a Marii Moschei. Un exponat arheologic din Moscheea - Catedrala de Cordoba infatiseaza fragmente din cladirea vizigota, reliefand natura crestina, originala a complexului.
In conformitate cu cele spuse de Susana Calvo Capilla, o specialista in istoria Moscheei - Catedrala, cu toate ca ruinele cladirilor bisericii multiple au fost localizate pe teritoriul complexului Moscheei - Catedrala, nu s-a descoperit arheologic nici locul Bisericii Sfantul Vincent, nici locul primei moschei si moscheea ar fi putut sa fie o cladire nou construita. Dovezile arheologice sugereaza ca ar fi putut sa fie mai degraba temelia unui complex episcopal, decat a unei biserici care a fost impartita initial intre musulmani si crestini.
Conform legendei, cand printul exilat Abd er-Rahman I din dinastia Omeiazilor a fugit in Iberia si l-a invins pe guvernatorul regiunii al-Andalus (Andaluziei), Yusuf al-Fihri, el a gasit locuitorii Cordobei impartiti in diferite secte religioase. Ambitia sa a fost sa construiasca un templu magnific care sa rivalizeze cu cele din Bagdad, Ierusalim si Damasc si sa se asemene in sanctitate de faima celui de la Mecca. Abd er-Rahman I a decis sa ridice mareata sa moschee peste biserica crestina a Sfantului Vincent.
El s-a oferit sa cumpere biserica si terenul aferent. Negocierile pentru vanzarea bisericii au fost desemnate secretarului favorit al sultanului, Umeya ibn Yezid. In termenii transferului, locuitorilor din Cordoba li s-a permis sa reconstruiasca biserica dedicata pe vremuri Sfintilor Faustus, Januarius, and Marcellus, trei martiri crestini pe care ei ii venerau. Abd er-Rahman I a permis crestinilor sa-si reconstruiasca bisericile ruinate si a cumparat jumatatea crestina a Bisericii Sfantului Vincent, conform agrementului din termenii de vanzare.
Emiratul era bogat. Pe langa bogatiile luate de la goti din timpul razboaielor de-abia purtate, sultanul a luat a zecea parte din productia pamantului si din manufacturile locuitorilor din Cordoba. Toti musulmanii din Cordoba erau obligati sa platesca o taxa guvernului, numita zakat ("taxa pe bogatie"). S-a instituit o taxa obligatorie, cunoscuta sub denumirea de jizya, care se aplica crestinilor si evreilor din Andaluzia, taxa pe gospodarii, ca o preconditie pentru serviciile si protectia guvernului din Andaluzia. Erau exceptati de la aceata taxa cei care au participat la serviciile de protectie.
Jizya era mai mica decat zakat si ambele taxe erau principalele surse de venituri pentru conducatorii musulmani in teritoriile ocupate de triburile islamice, dar populate inca de crestini, pentru a furniza toate serviciile necesare pentru toti locuitorii care traiau acolo, in special pentru saraci. In afara de aceste taxe, regii mauri s-au imbogatit mult prin achizitia minelor valoroase din Iberia, a carierelor de marmura si a altor surse de bogatii.
Din aceste venituri, Abd er-Rahman I si succesorii sai, Hisham, Abd er-Rahman al II -lea, cel mai mare din dinastie si al treilea din linie si in cele din urma extravagantul Almanzor, au irosit sume mari in proiectarea, constructia si ornamentarea moscheei. Abd er-Rahman I si descendentii sai au finisat cladirea pentru a o transforma in moschee, in doua secole, incepand cu anul 784. Abd er-Rahman I a folosit moscheea, denumita initial Moscheea Aljama, ca anexa la palatul sau si a denumit-o asa in onoarea sotiei sale.
In mod traditional, mihrabul (sau absida) unei moschei este indreptat in directia moscheei de la Mecca, astfel incat credinciosii sa se roage spre Mecca. Mecca este la sud-est de moschee, dar mihrabul aceste moschei este indreptat spre sud, in mod neuzual.
Constructia splendidei cladiri Mezquita a angajat mii de artizani si muncitori si acest angajament mare a condus la dezvoltarea tuturor resurselor districtului. Au fost exploatate piatra grea si marmura frumoasa cu nervuri din Sierra Morena si din regiunile inconjuratoare ale orasului. Au fost extrase diferite feluri de metale si au fost ridicate fabrici in Cordoba.
Planurile moscheei au fost facute de un arhitect sirian faimos. Parasindu-si propria casa de la marginea Cordobei, Emirul si-a facut resedinta in oras, ca sa poata sa supravegheze personal operatiunile si sa faca propuneri pentru imbunatatirea proiectului. Abd er-Rahman I se misca printre muncitori, supervizandu-i cateva ore pe zi.
Moscheea a suferit schimbari numeroase ulterior, cand Abd er-Rahman al II-lea a comandat un alt minaret, in timp ce in anul 961, Al Hakam al II-lea a extins cladirea si a infrumusetat mihrabul. Ultima dintre reforme a fost facuta de Almanzor in anul 987. El a conectat palatul califului la moschee printr-o alee, conform traditiilor conducatorilor islamici anteriori, ca moscheele sa fie in interiorul palatelor. Aceeasi traditie era si la regii crestini, care isi construiau palatele langa biserici. Mezquita a ajuns la dimensiunile actuale in anul 987, cand s-au finalizat navele exterioare si curtea.
Planurile moscheei
Arhitectii au incorporat in planurile moscheei un numar de coloane romane, cu capiteluri elegante. Unele coloane existau deja in structura gotica a cladirii, iar altele au fost trimise din diferite regiuni ale Iberiei, ca daruri de la guvernatorii provinciilor. Pentru decoratii s-au folosit fildes, jasp, porfir, aur, argint, cupru si bronz. Au fost proiectate mozaicuri minunate si azulejos. Au fost asamblate panori frumoase din lemn, cu stifturi din aur pur, iar coloanele din marmura rosie sunt atat de frumoase, incat se spune ca au fost lucrarea lui Dumnezeu.
Partea primitiva a cladirii, facuta sub directia lui Abd er-Rahman I este aceea din Curtea Portocalilor. Mai tarziu, templul imens a inclus toate stilurile arhitecturii maure intr-o singura compozitie.
Marea Moschee din Cordoba a avut un loc important in comunitatea islamica din al-Andalus, pentru trei secole. In cordoba, care era capitala, moscheea era vazuta ca inima si punctul central al orasului. Muhammad Iqbal (filozof si poet britanico-indian, care a vizitat Marea Moschee din Cordoba in anii 1931 - 1932) a descris Sala de Rugaciuni ca avand "stalpi fara numar, ca randurile de palmieri ale oazelor din Siria". Pentru locuitorii din al-Andalus, "frunusetea moscheei era atat de orbitoare incat nu putea fi descrisa in cuvinte".
Sala principala a moscheei a fost folosita pentru o varietate de scopuri. A sevit ca sala centrala de rugaciune pentru devotamentul personal, pentru cele cinci rugaciuni zilnice ale musulmanilor si pentru rugaciunile speciale de vinerea. A servit si ca sala pentru predare si pentru cazurile legii Sharia din timpul domniei lui Abd er-Rahman I si a succesorilor sai. Marea Moschee din Cordoba are o infatisare arhitecturala similara cu Marea Moschee din Damasc, care ar fi fost folosita ca model.
Atractiile moscheei
Cladirea este notabila pentru Sala de Rugaciuni cu arcade, care are 856 de coloane din jasp, onix, marmura, granit si porfir. Acestea au fost facute din piese ale templului roman care a fost inainte pe locul moscheei, cat si din piese din alte cladiri romane, cum ar fi amfiteatrul Merida.
Arcele duble au fost o inovatie facuta pentru a sustine tavanele inalte, care nu ar fi putut fi construite pe coloane joase. Arcele duble constau dintr-un arc potcoava jos, cu un arc semicircular deasupra. Faimoasele culori alternative rosu si alb si pietrele de bolta ale arcelor au fost inspirate din cele ale Domului Stancii (de pe Muntele Templului din Ierusalim) si seamana cu arcele din Catedrala Aachen (din vestul Germaniei), care au fost construite aproximativ in acelasi timp.
Arcele potcoava su fost cunoscute in Peninsula Iberica din antichitatea tarzie, asa cum se poate vedea in "Estela de los Flavios" din secolul al III-lea, care se afla acum in muzeul arheologic din Leon (Spania). Un dom fagure localizat in centrul moscheei are placi din ceramica bleo cu stele. Edificiul are, de ademenea, o nisa pentru rugaciune, sau mihrabul, care este decorat bogat si aurit. Mihrabul este o capodopera a artei arhitecturale, cu desene geometrice si de plante.
Alte atractii proeminente sunt o curte deschisa (sahn) imprejmuita de arcade, panouri din lemn, minarete, mozaicuri colorate si ferestre din sticla colorata.
Peretii moscheei au inscriptii din Coran, scrise pe ei. Multi adepti ai islamului refuza reprezentarile sculpturale sau pictoriale religioase, cu oameni sau cu Dumnezeu, astfel incat toata decoratia moscheei vechi este realizata din lucrari de faianta decorativa, caligrafie sau forme arhitecturale. Arrazi, un scriitor arab, a descris marmura colorata valoroasa, obtinuta din muntii districtului, care a fost folosita mai mult la decorarea navelor moscheei.
Configuratia moscheei
Planul cladirii moscheei - catedrala masoara 180 x 130 metri si are 856 stalpi care divizeaza interiorul in 19 nave, de la nord la sud si si 29 de nave de la est la vest. Planul cladirii este paralel, ca a catorva moschei mai vechi, construite la inceputurile islamului. Are o incapere dreptunghiulara de rugaciune (Sala de Rugaciune), cu 19 nave aranjate perpendicular pe quibla, directia inspre care se roaga musulmanii. Sala de Rugaciune este mare si joasa, cu tavane care au grinzi sustinute de arce potcoava.
Moscheea lui Hisham acopera o arie de 140 x 85 metri. Este flacata durabil de pereti fortificati, cu turnuri de supraveghere si un minaret inalt. Are 9 porti exterioare si 11 usi interioare. Fiecare usa duce la un coridor din moschee. Curtea are porti mari pe partile de nord, vest si est si fantani pentru purificarea credinciosilor. Cele 11 nave de la nord la sud erau intretaiate de cele 21 nave mai inguste, localizate de la est la vest.
Dupa 150 de ani de la construirea moscheei a fost adaugata o scara care duce la acoperis si s-a facut o extindere a moscheei pe partea de sud. A fost construit un pod care unea Sala de Rugaciune cu palatul Califului. Moscheea a fost extinsa si mai tarziu, tot in sud, in curtea care o inconjura. Moscheea a fost construita in patru etape, iar fiecare calif si elita sa a contribuit la aceasta.
Pana in secolul al XI-lea, curtea moscheei avea pamant, nu era pavata si avea portocali si palmieri, care se udau la inceput cu cisternele de apa de ploaie, iar mai tarziu de un apeduct. Excavarile au indicat ca s-au plantat copaci in rand cu canalele de irigatie. Canalele de irigatie din piatra care se vad astazi nu sunt cele originale.
Abd er-Rahman al II-lea a adaugat un turn nou (minaret). Minaretul are doua case ale scarilor, care au fost construite separat pentru urcarea si coborarea din turn. In varf au fost trei meri, doi din aur si unul din argint si crini cu sase petale. Minaretul are patru fete, cu 14 ferestre si arce deasupra coloanelor din jasp, iar structura este impodobita cu ornamente traforate.
Reconquista
In anul 1236, Cordoba a fost cucerita de Regele Ferdinand al III-lea al Castiliei si centrul moscheei a fost convertit intr-o catedrala catolica. Regele Alfonso al X-lea a supravegheat constructia Capelei Villaviciosa si a Capelei Regale din moschee. Regii care au urmat au adaugat parti suplimentare crestine, de exemplu Regele Henric al II-lea a reconstruit capela in secolul al XIV-lea.
Minaretul moscheei a fost transformat in Turnul - Clopotnita al catedralei. Turnul a fost decorat cu clopote de catedrala, luate de la Catedrala Santiago de Compostela (Spania). Dupa furtuna din anul 1589, minaretul vechi a fost fortificat suplimentar prin incasetarea structurii.
Cea mai mare alteratie suferita de vechea moschee a fost construirea unei nave de catedrala renascentista in mijlocul structurii exuberante. Inserarea navei a fost facuta cu permisiunea lui Carol al V-lea, Rege al Castiliei si Aragonului. Oricum, cand Carol al V-lea a vizitat catedrala terminata complet, el a fost nemultumit de rezultat si a spus faimoasele vorbe "Ati distrus ceva unic pentru a construi ceva banal". Artizanii si arhitectii au continuat sa faca modificari structurii existente a moscheei, pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea.
Exteriorul moscheei - catedrala si curtea complexului, in urmatoarele 6 fotografii.
Interiorul moscheei - catedrala
Sala de Rugaciune cu coloanele maure ale vechii moschei, in urmatoarele 5 fotografii.
Capelele moscheei - catedrala.
Capelele de pe peretele de vest, de la nord la sud.
Pe acest perete sunt 9 capele, dintre care va prezint cateva, in urmatoarele fotografii.
Capela San Ambrosio, care a fost prima capela decorata occidental, in urmatoarea fotografie.
Capela Fecioarei din Nieves si a Sfantului Martir Vicente, cunoscuta si sub denumirea de Capela Transfigurarii, in urmatoarea fotografie.
Capela Sfantilor Simon si Iuda, fondata in anul 1401, in urmatoarea fotografie.
Capela Sfintei Fecioare (Capilla de Nuestra Señora de la Concepción), cunoscuta si sub denumirea de Capela Santisimo Sacramento, este una dintre capelele decorate occidental. Capela a inceput sa fie construita in anul 1679, iar initiatorul de atunci a operelor capelei a fost episcopul de Cordoba, Alfonso de Salizares. Capela este decorata cu Spiritul Sfant si cu figurile evanghelistilor. Catapeteasma capelei a fost facuta in anul 1680, iar in centrul ei se afla Sfanta Fecioara (Conceptia Imaculata), flancata de Sfantul Jose si Sfanta Ana. Capela era inchisa cand am vizitat noi moscheea, probabil ca se deschide numai in timpul slujbelor religioase.
Capela Sfintei Fecioare, in urmatoarea fotografie.
Capela Trinidad, in urmatoarea fotografie.
Capela Sfantului Acacio, fondata pentru episcopul Fernando Gonzales Deza, care a condus Dioceza de Cordoba intre anii 1398 si 1425, in urmatoarea fotografie.
Capelele de pe peretele de sud, de la vest la est.
Pe acest perete sunt 5 capele, printre care Maqsura si Mihrabul si Capela Villaviciosa. Pe acest perete sunt cele mai frumoase capele din moscheea - catedrala.
Maqsura si Mihrabul
Maqsura (cuvant arab), zona rezervata califului, este o zona dreptunghiulara de pe peretele quibla. Quibla (al - qibla, cuvant arab), care inseamna directia Kaaba (in Mecca), spre care se roaga musulmanii. Este impartita de trei colonade de arce. In moschei, locul care indica orientarea quiblei se numeste mihrab. In centru se afla poarta Mihrab compusa dintr-un arc potcoava decorat, care reprezinta accesul in cabina mihrabului. Mihrabul, care este pe peretele quibla, are plan dreptunghiular si o cupola in forma de scoica. Peretii mihrabului au socluri din marmura si deasupra soclului sunt arce.
Maqsura si mihrabul, in urmatoarele doua fotografii.
Axa Villaviciosa
Axa Villaviciosa este compusa din Capela Villaviciosa, Capela Regala, in continuarea Capelei Villaviciosa si Capela Sfantului Pablo, situata in spatele Capelei Regale. Toate cele trei capele sunt constructii aflate in nave islamice. Capela Villaviciosa a fost inainte Capela Principala a Moscheei din Cordoba, fiind construita intre anii 1257 si 1274. Capela Regala este decorata in stilul mudejar si a fost comandata de regele Alfonso al X-lea.
Capela Villaviciosa, in urmatoarele doua fotografii.
Accesul in Capela Villaviciosa, in urmatoarele 4 fotografii.
Capela Sfanta Tereza (Teresa, in spaniola) si tezaurul catedralei.
Capela Sfanta Tereza, cunoscuta si sub denumirile de Capela Cardinalului Salazar sau Capela Tezaurului, este situata langa mihrab si a fost fondata in anul 1697, pentru cardinalul Pedro de Salazar Guttierez de Toledo, care este inmormantat in capela.
Tezaurul catedralei se afla in Capela Sfanta Tereza si in camerele adiacente. Unul dintre exponatele principale pastrate in catedrala este "Custodia din Arfe", facuta pentu Enrique de Arfe. Custodia masoara 2,63 metri in inaltime si cantareste 200 kg. Reprezinta o catedrala gotica si se compune din doua corpuri. A fost restaurata in anul 1735, cand Damian de Castro i-a adaugat un soclu si elemente decorative baroce, si in anul 1966, cand a fost imbogatita cu briliante.
In tezaur mai sunt si alte obiecte valoroase din aur, monede, cruci din materiale pretioase, una dintre cruci a fost donata catedralei pentru episcopul Diego de Mardones, in anul 1620. In teazur sunt si crucifixe magnifice din fildes, dintre care se remarca unul din secolul al XVII-lea, realizat pentru Alonso Cano.
Capela Sfanta Tereza si tezaurul catedralei, in urmatoarele 6 fotografii.
Capela Sfintei Inés, care a fost proiectata de arhitectul francez Baltasar Dreveton, in anul 1761, in urmatoarea fotografie.
Capela San Clemente si Muzeul San Clemente
Muzeul San Clemente a fost inaugurat pe data de 18 martie 1996 si face parte din proiectul initiat pentru Felix Hernandez Gimenez in anul 1932, an in care acesta si-a facut propria capela San Clemente si Sacristia Racaudos. Printre exponatele muzeului se afla ruine arheologice din vechea Bazilica Sfantul Vincent (din secolul al VI-lea, obiecte din capelele vechi ale bazilicii, clopote, masinaria vche de ceas, azulejos, capiteluri, fragmente din grinzile oroginale sau inscriptii arabe.
Muzeul San Clemente, in urmatoarele 3 fotografii.
Capela Sagrario
Capela Sagrario este o capela care ocupa tot unghiul imensului edificiu, corespondent spatiului din moschee care a fost marit de sultanul Almanzor. Capela Sagrario se afla pe locul care-l ocupa inainte libraria construita in anul 1517 de Hernan Ruiz I, pentru a putea gazdui splendida biblioteca donata de episcopul de Cordoba, Martin Fernandez de Angulo. Initiativa construirii Capelei Sagrario a fost a episcopului Fray Martin de Cordoba si Mendoza, care a comandat lucrarea in anul 1578.
Planul capelei este dreptunghiular si se imparte in patru tronsoane si trei nave. Poarta de acces in capela consta dintr-un arc sustinut de pilastri, ai caror capiteluri sunt din ordinul ionic. Frescele Capelei Sagrario sunt probabil modelele cele mai importante de pictura murala din tot teritoriul andaluz. Au fost realizate de artistul italian Cesar Arbasia, iar lucrarea a fost finalizata in anul 1586. Capela Sagrario este splendida, pacat ca era inchisa cand am vizitat noi moscheea, asa ca am fotografiat printre gratii.
Capela Sagrario, in urmatoarele 3 fotografii.
Capelele de pe peretele de est, de la nord la sud.
Pe acest perete sunt 12 capele, va prezint sase dintre ele.
Capela Nasterii lui Isus de catre Sfanta Fecioara (fondata in anul 1565), in urmatoarea fotografie.
Capela Duhului Sfant (fondata in anul 1568), in urmatoarea fotografie.
Capela Sfantul Nicolae din Bari (San Nicolas de Bari), care a fost donata de Patronatul Canonic Bartolome din Leon, in anul 1540, in urmatoarea fotografie.
Capela Sfintei Marina, a Sfantului Matias si a Botezului (fondata in anul 1411), in urmatoarea fotografie.
Capela Sfantului Ioan Botezatorul (San Juan Bautista), in urmatoarea fotografie.
Capelele de pe peretele de nord, de la vest la est.
Pe peretele de nord sunt 10 capele, va prezint doua dintre ele.
Capela Fcioarei de la Antigua, in urmatoarea fotografie.
Capela Epifania, in urmatoarea fotografie.
Nucleul cruciform
Capela Principala, corul si transcorul formeaza nucleul moscheei - catedrala. Langa cor putem vedea capelele aferente navei. Pe partea dreapta, in primul rand, se afla Capela Elogierii celor Cinci Episcopi, executata in anul 1554 si realizata din marmura, la dorinta episcopului Leopoldo de Austria. Urmeaza Capela Dulcelui Nume a lui Isus (Dolce nombre de Jesus), separata de restul moscheei prin gratii frumoase. Tot aici mai sunt Capelele Sfantului Pelagio, Capela Sfantului Toma (Necredinciosul) si Capela lui Isus, Maria si Iosif, cunoscuta popular sub denumirea de Capela Pruncului.
Capela lui Isus, Maria si Iosif, in urmatoarea fotografie.
Capela Sfantului Toma (Necredinciosul), in urmatoarea fotografie.
Dupa trecere se afla transeptul, care este in stil gotic, decorat cu busturi ale profetilor si cu figuri feminine, care reprezinta probabil Virtutile. Transaltarul are cinci arce, patru dintre ele destinate capelelor, iar al cincilea constituie intrarea in sacristie. Deasupra arcelor este o cornisa cu motive decorative "grottesco" si cu busturi, iar in cele cinci timpane sunt reliefuri cu temele: "Prinderea" (lui Isus), "Drumul Calvarului" (Drumul Crucii), "Rastignirea" (pe cruce, a lui Isus), "Coborarea" (de pe cruce) si "Invierea", toate fiind lucrari anonime, facute intr-un atelier local, la inceputul secolului al XVI-lea. In apropiere de sacristie se afla Capela Sfantului Bernabe, urmata de Capela Ingerului Supraveghetor si de Capela Prezentarii.
Capela Principala, a inceput sa fie construita in anul 1523, penru a substitui capela principala veche.
Capela Principala, in urmatoarele 5 fotografii.
Corul Moscheei - Catedrala din Cordoba are renumele justificat de a fi unul dintre cele mai frumoase si mai bine executate coruri din toata Spania. Refolosirea jilturilor din capela principala veche a dus la un ansamblu nou si generos. Noul proiect a fost facut din banii mosteniti prin testamentul Arhidiaconului Jose Diaz de Recalde, in anul 1742. Pe data de 17 martie 1748, sculptorul Pedro Duque Cornejo a inceput lucrarea, care a inclus 30 locuri (jilturi) superioare si 23 inferioare, care sunt capodopere de gen, datorita calitatii superioare a materialelor si a executiei, si pentru sculpturile iconografice bogate de pe ele.
Mai mult, spectaculosul tron episcopal, finalizat pe 26 septembrie 1752, contine trei locuri si este o capodopera de gen, structurata in doua corpuri si trei aripi. Bolta tavanului de deasupra tronului are sculptata Inaltarea Domnului.
Corul, in urmatoarele 6 fotografii.
Arce crestine si arce maure, in urmatoarea fostografie.
Inchei prezentarea Moscheei - Catedrala din Cordoba cu o fotografie care reprezinta o nava cu coloane maure, atractia moscheei.
O piata din centrul Cordobei, in urmatoarele doua fotografii.
Hotelul La Boutique Puerta Osario, staduta stramta din fata hotelului, camera in care am fost cazati si sala de mese, in urmatoarele 4 fotografii.
Comments
Post a Comment